Călătoria Aninei Ciuciu către candidatura pentru un loc în Senatul francez, la alegerile de luna viitoare, a fost una neobișnuită. Femeia, născută în România, dorește să folosească acest lucru în avantajul membrilor defavorizați ai circumscripției unde candidează, Seine-Saint-Denis, unde se află cele mai sărace suburbii ale Parisului. Biografia lui Ciuciu este departe de norma statistică.

Senatul francez, găzduit în Palace de Luxembourg din centrul Parisului, este, în mare parte, considerat a fi un domeniu al politicienilor de sex masculin. Trei sferturi dintre senatorii francezi sunt bărbați, iar vârsta medie este de 64 de ani. Cu toate acestea, o femeie, în vârstă de doar 27 de ani, născută în România într-o familie de etnie romă, absolventă a Universității Sorbona și viitor avocat, s-a decis să înceapă o "aventură" și să se lupte pentru un scaun în același Senat.

În prezent aflată în practică la Amnesty International din Londra, Anina Ciuciu s-a întâlnit cu reporterii France 24 în timpul unei vizite făcute acasă, la Paris. Românca locuiește în Arondismentul XX, dar spune că își petrece "cea mai mare parte a timpului" în Seine-Saint-Denis, un departament al suburbiilor din Nord. Aici au sediile atât organizațiile cu care lucrează tânără, "La Voix des Roms (Vocea Romilor)" și "Le Mouvement du 16 mai" (Mișcarea din 16 mai), numită așa după ziua în 1944, când deținuții romi din lagărul de concentrare de la Auschwitz s-au ridicat împotriva naziștilor care voiau să îi trimită în camerele de gazare.

"Genocidul romilor a fost culmea rasismului și sper că nu se va repeta. Însă este important să discutăm despre trecut și să fim vigilenți pentru că, aproape peste tot în Europa, vedem reapariția unor instrumente de discriminare și excluziune care seamănă cu cele din acea perioadă", spune Ciuciu pentru France 24.

"Genocidul romilor a fost culmea rasismului și sper că nu se va repeta. Însă este important să discutăm despre trecut și să fim vigilenți pentru că, aproape peste tot în Europa, vedem reapariția unor instrumente de discriminare și excluziune care seamănă cu cele din acea perioadă", spune Ciuciu pentru France 24.

Trecerea de la activism la politică este un salt uriaș.

"Când Europe Ecologie (Verzii) – mi-au oferit un loc pe lista lor (pentru Senat – n.r.) nu am fost convinsă imediat. Nu am crezut în politică ca fiind mijloc de a provoca o schimbare. Plus că am avut o experiență inițială pe care nu am găsit-o plăcută. (...) M-am oprit imediat ce am înțeles că nu va schimba nimic pentru oamenii care suferă", a spus Ciuciu, făcând referire la anul 2014, când fostul premier Victor Ponta a numit-o consilier onorific pentru problemele romilor.

Românca spune că are o afinitate pentru EELV.

"Este mișcarea politică cu care mă simt cel mai aproape. Ei nu consideră că romii sunt "dăunători". În plus, justiția socială este adesea legată de problemele de mediu, cum ar fi accesul la un mediu sănătos", a mai afirmat ea.

Cine a convins-o pe Ciuciu să se arunce în lupta pentru Senat? 

"În discuțiile pe care le-am avut cu activiști, am văzut entuziasm față de idea acestei candidaturi. Pentru ei, există potențialul ca eu să devin vocea lor. Iar pe teren, în cartierele muncitorești și în cele sărace, văd speranța pe care acest lucru îl oferă oamenilor care suferă și oamenilor care își pierd interesul în politică", a explicat Ciuciu pentru France 24.

Această afirmație, - "oamenii care suferă" - este o vorbă care apare des în conversațiile ei, indiferent dacă vorbește despre copiii romi din mahalale, migranții din Calais sau tinerii din zonele cu probleme sau din suburbii.

Anina Ciuciu își reiterează propria poveste de viață, pe care de altfel a scris-o într-o carte. Cartea spune povestea unei fetițe născută pe străzile din Craiova, într-o familie de etnie romă care se confruntă cu discriminare și șomajul și decide să părăsească țara când copila avea doar șapte ani.

"Mândră să fiu romă" vorbește despre mizeria unei tabere de refugiați a romilor din Italia și despre rușinea de a fi nevoiți să cerșească în piețele din Franța, dar și despre ordinul de expulzare primit de familia Ciuciu de la autoritățile franceze și salvarea venită din partea lui "Madame Jacqueline". Datorită adresei oferite de profesoara din Bourg-en-Bresse pentru ca familia să poată declara că are domiciliu, Anina și surorile ei au putut merge la școală. Deși, teoretic, toți copiii din Franța au dreptul la educație, unii primari cer ca aceștia să aibă adresă. 

"Am avut noroc, dar asta nu ar trebui să depindă de noroc. Accesul la educație pentru toți copiii Republicii, aceasta este promisiunea pe care vreau să o respecte instituțiile", spune Ciuciu.

Dincolo de accesul la școală, combaterea brutalității poliției și încheierea stării de urgență introdusă în Franța după atacurile teroriste din 2015, sunt lupte pe care vrea să le ducă, dacă va câștiga alegerile.

Acest rezultat este, însă, departe de a fi sigur, deoarece Verzii nu și-au finalizat încă lista electorală pentru Seine-Saint-Denis, chiar dacă, la sfârșitul lunii iunie, 150 de oameni au semnat un apel pentru a-i oferi lui Ciuciu un loc eligibil pentru alegeri pe listele partidului.

Anina Ciuciu spune că spiritul de activism și angajamentul politic i-a fost insuflat de fostul președinte sud-african Nelson Mandela, de activista americană Angela Davis, de fostul ministru francez al Justiției Christiane Taubira, precum și de mama sa, care a trăit, timp de doi ani, într-un cort în Place de la Republique, din Paris, asigurându-se că fiicele ei merg la școală, iar soțul la muncă.

Românca spune că se va întoarce întotdeauna la cei marginalizați, uitați, iar dacă va fi aleasă în Senat, dorește să deschidă ușile Palatului Luxemburg pentru ei, amintindu-și de cele două fete tinere pe care le-a întâlnit în timpul unui flashmob pe care l-a organizat La Voix des Roms, care i-au spus că nu au văzut niciodată Catedrala Notre Dame, deși locuiau la doar câteva stații de metrou distanță de monumentul din Paris, în locuințe sociale.

Dacă va câștiga, Anina Ciuciu a fi prima femeie de etnie romă aleasă vreodată în Senatul francez.

"Se întâmplă să fiu rom. Întotdeauna mi-am asumat această parte a identității mele (…), chiar și când oamenii m-au sfătuit să o ascund", afirmă ea, adăugând că o eventuală alegere a sa ar reprezenta "un simbol puternic, istoric chiar, în Franța, țara drepturilor omului și Revoluției".

Aproximativ jumătate dintre circumscripțiile pentru Senatul francez vor organiza alegeri anul acesta. Francezii vor desemna, pe 24 septembrie, 171 din totalul de 348 de aleși din camera superioară a legislativului. Aceștia vor avea mandate de șase ani.