Haga consideră că pentru o Uniune mai mică, după plecarea Marii Britanii, e nevoie de un buget mai mic. Oettinger încearcă s-o convingă pe Merkel să dea în plus trei miliarde de euro anual la bugetul total al UE.

Comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, are luni o întrevedere cu Angela Merkel, pentru a o convinge să plătească mai mult la bugetul UE. La Berlin, comisarul bate la porți deschise, întrucât în acordul privind viitoarea posibilă coaliție CDU-SPD a fost exprimată în mod clar dorința ca Germania să contribuie mai mult la bugetul comunitar. Nu același lucru e valabil în Olanda. Mesajul de la Haga e fără echivoc: "Țările de Jos nu pot accepta creșterea contribuției brute la bugetul UE", se arată într-un document de poziție al guvernului, consultat de Süddeutsche Zeitung.

Că olandezii nu sunt singurii care refuză creșterea contribuției, se va vedea la summitul informal al șefilor de stat și de guvern de săptămâna aceasta. Vineri, aceștia se vor întâlni la Bruxelles pentru a discuta pentru prima dată de viitorul cadru financiar multianual.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a formulat, în scrisoarea de invitație, trei întrebări la care trebuie găsit un răspuns:

  • care sunt prioritățile politice?
  • cât de mari ar trebui să fie cheltuielile?
  • cum ar trebui să arate calendarul?

O "gaură" anuală de 10 miliarde de euro

Prin ieșirea Marii Britanii, Uniunea Europeană pierde unul dintre cei mai mari contribuabili la buget. Britanicii vor mai plăti până la sfârșitul anului 2020, după care bugetul total va avea o "gaură" anuală de circa 10 miliarde de euro, se arată în scrisoarea lui Tusk. Cu toate acestea, șefii de stat și de guvern sunt hotărâți să investească mult mai mult în protejarea frontierelor externe ale UE, soluționarea crizei refugiaților și apărare.

Întrebarea care se pune este de unde vor veni banii, în condițiile în care vor fi mai puțini după Brexit?

Unele state net contributoare susțin ideea că UE ar trebui să reducă cheltuielile inutile, în loc să suplimenteze bugetul. Astfel că în Austria, Suedia, Danemarca și Olanda, cererea lui Oettinger privind creșterea contribuțiilor a fost respinsă. "O Uniune mai mică înseamnă un buget mai mic", motivează documentul Executivului de la Haga. În consecință, cadrul financiar multianual trebuie adaptat, iar noile priorități trebuie finanțate prin reducerea bugetelor programelor existente, se mai arată în document.

O poziție fermă în aceeași direcție a avut-o recent și premierul austriac, Sebastian Kurz. El a declarat la începutul lunii că va pleda cauza statelor net contributoare la bugetul UE, susținând că nu e de acord cu creșterea contribuțiilor după Brexit.

Pe de altă parte, și Oettinger crede că trebuie reduse fondurile de coeziune și pentru agricultură. Într-un interviu acordat Welt am Sonntag, comisarul a explicat că Executivul european Europeană intenționează "să reducă valoarea fondurilor de coeziune și pentru agricultură cu 5-10% în noul buget multianual”.

Potrivit comisarului, jumătate din gaura lăsată de britanici ar trebui umplută prin tăieri și jumătate prin creșterea contribuțiilor statelor UE. Din partea Germaniei, Oettinger ar dori o creștere a contribuției anuale de cel puțin trei miliarde de euro.

Comisarul pentru Buget dorește ca discuțiile să se încheie înainte de europarlamentarele de anul viitor. Dar negocierile se anunță dificile și, conform scrisorii lui Tusk, mulți consideră acest obiectiv drept "nerealist”.

Scepticismul lui Donald Tusk are o explicație: există divergențe între statele net contributoare și cele net beneficiare. Pe 2 februarie, opt state est-europene, inclusiv România, au fost de acord să-și suplimenteze sumele alocate bugetului comunitar în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget,  după o reuniune ministerială desfășurată la Budapesta, informează agențiile Reuters și MTI.

La asta se mai adaugă și ideea privind legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Încă din primăvara anului trecut, comisarul pentru Justiție, Vera Jourova, a vorbit de această posibilitate. Respinsă, bineînțeles, tot de statele est-europene.

Pe 1 februarie, la București, ministrul român de Externe și omologul său polonez au respins această intenție a Comisiei.

"Din punctul meu de vedere, ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor, dar și a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, care au ca obiectiv fundamental solidaritatea și asigurarea convergenței între economiile statelor membre", a declarat Teodor Meleșcanu.