Rex Tillerson a devenit director general al ExxonMobil din ianuarie 2006, după ce a ocupat mai multe funcții de conducere în cadrul companie încă din 1992. Tillerson a fost, printre altele, președinte al American Petroleum Institute, reprezentant al Center for Strategic and International Studies, vicepreședinte al Ford's Theatre Society, iar în 2013 a fost ales membru al Academiei Naționale de Inginerie.

În același an a fost distins și cu Ordinul Prieteniei de către președintele Federației Ruse, Vladimir Putin și a fost fotografiat zâmbind lângă acesta.

De altfel, CEO-ul ExxonMobil și-a creat o legătură strânsă cu Vladimir Putin, având în vedere că, la sfârșitul aniilor '90, Tillerson a gestionat activele Exxon Mobile din Rusia și Marea Caspică, dar și cu alți șefi de stat, prin negocierea unor contracte petroliere, și s-a opus în mod clar chiar sancțiunilor economice împotriva Rusiei. Iar în 2011, Tillerson a creat un parteneriat energetic cu Rusia pe care Putin l-a estimat că ar putea ajunge la 500 de miliarde de dolari.

Exxon Mobil are diferite proiecte în Rusia, care sunt permise în ciuda sancțiunilor americane. Altele au fost doar pe oprite jumătate de sancțiuni, inclusiv o înțelegere cu compania petrolieră rusă de stat pentru a explora și pompa în Siberia, care ar putea fi în valoare de zeci de miliarde de dolari.

Acuzațiile potrivit cărora Rex Tillerson ar avea o relație mult prea apropiată cu Vladimir Putin au fost respinse, însă, de Donald Trump, potrivit New York Times.

Și alți directori de la Exxon Mobil și din jurul afacerii cu petrol spun că Tillerson a învățat să înțeleagă cu Putin strict din punct de vedere profesional și că nu are o predilecție pentru președintele rus.

Detractorii, însă, totuși, îl văd ca pe un simbol al unei industrii ale cărei activități dăunează mediului înconjurător și printre ale cărei interese se află ridicarea sancțiunilor Rusiei.

Apropierea lui Tillerson de Rusia, într-un moment în care liderii republicani sprijină o investigație a Congresului în hacking-ul rus din timpul alegerilor, este obligat să provoace dificultăți la audierile de confirmare.

Trump a decis sa rămână cu el oricum, ceea ce ridică noi întrebări despre motivul pentru care Moscova dorea ca Trump să câștige președinția - și despre dacă Trump l-a ales pe Tillerson nu în ciuda legăturilor sale cu Putin, ci datorită lor, scrie vox.com.

Este relația sa cu Rusia o problemă?

Mai multi senatori - printre care John McCain, senator republican de Arizona, și Marco Rubio, senator republican de Florida - nu cred că o relație conciliantă cu Rusia este un lucru bun, având în vedere agresiunea țării în Ucraina și relațiile sale de prietenie cu un guvern sirian care îi ucide proprii oameni, scrie New York Times.

Dar Tillerson poate avea o abordare diferită decât cea pe care a avut-o cât timp a fost la Exxon, care își va concentra o mare pare a activității internaționale pe Rusia. Exxon are mai multe asocieri în participațiune cu Rosneft, gigantul petrolier rus de stat, iar sancțiunile americane au obstrucționat capacitatea Exxon de a găuri Arctica și câmpurile de șist din Siberia.

Cum Tillerson ar vedea în continuare imixtiunea Rusiei în Ucraina, în alte țări învecinate sau în Siria, este neclar. Poate că raporturile cu președintele Putin ar ajuta la netezirea relațiilor și Kremlinul ar fi dispus să-și modereze comportamentul în schimbul scăpării de unele sancțiuni, sau Putin ar putea să devină pur și simplu mai agresiv. Și, în cazul în care Statele Unite își vor îmbunătăți relațiile cu Rusia, ce ar însemna asta pentru conflictul sirian în care Rusia a intervenit activ? Nu se poate ști deocamdată, comentează NY Times.

În momentul de față, este de asemenea neclar modul în care Tillerson se va ocupa de politica privind schimbările climatice, care a fost o prioritate uriașă pentru John Kerry, actualul secretar de stat. Tillerson și Exxon au recunoscut amenințarea încălzirii globale și au sprijinit acordul climatic de la Paris, din trecutul recent.

Pe de altă parte, Exxon are și o lunga istorie de finanțare a zeci de organizații și grupuri de lobby care doresc să submineze descoperirile științifice privind schimbările climatice. Nu ar fi surprinzător dacă Tillerson consideră că lupta împotriva schimbărilor climatice ar trebui să aibă o prioritate foarte scăzută, asta în cazul în care va fi una, scrie vox.com.

Pentru democrați, această problemă nu este la fel de dramatică ca și îmbrățișarea lui Vladimir Putin, dar se așteaptă ca și aceasta să fie o parte importantă a audierilor de confirmare a lui Tillerson în funcția de secretar de stat.

Există, totuși, dovezi puternice care ar sugera că rușii au stabilit că urmează să se amestece în politica americană, și că Trump, prin respingerea alianțelor din Europa de Vest și îmbrățișarea invaziei Rusiei în Ucrainei, a fost candidatul Rusiei, comentează New York Times.

Iar prin alegerea lui Rex Tillerson în calitate de secretar de stat, a CEO-ului Exxon Mobil, care a făcut miliarde pentru compania sa prin colaborarea cu Rusia, Trump va face ca politica externă americană să depindă de interesele corporatiste americane, mai scrie aceiași publicație.

Deși Tillerson a ignorat interesele americane în repetate rânduri, inclusiv în Rusia și Irak și a încercat să elimine sancțiunile aplicate după confiscarea Crimeei de către Rusia, deoarece au intervenit într-un dintre multele sale oferte de afaceri, dacă acesta ar fi scos din ecuația pentru noul cabinet de la Casa Alba, nu se va schimba nimic. Trump a lăsat clar să se vadă, cu fiecare actiune pe care o face, că va pune fiecare aspect al politicii, interne și externe, la serviciul corporatiilor Americii. Tillerson este doar un simptom al unei probleme mult mai mari, scrie NY Times.

Trump și Tillerson cred că în mod clar că sunt o pereche pentru Putin, dar în timp ce merg înainte cu planul lor de a colabora cu Rusia, în loc să se opună tendințelor sale imperialiste, s-ar putea ca o zicală rusă care nu-i aparține lui Putin să se adeverească în cazul lor, pentru că atunci când vine vorba despre utilizarea ticăloșiei pentru a obține ceea ce vrea, el este un profesionist, iar Trump este doar un amator.

"Nu există nici o moralitate în politică; există doar operativitate. O canalie poate fi de folos pentru noi tocmai pentru că el este un om de nimic", a spus-o Lenin.

Rex Tillerson a devenit manager general al diviziei centrale de producție al companiei americane Exxon, fiind responsabil cu operațiunile privind producția de gaze și petrol în Texas, Oklahoma, Arkansas și Kansas. Ulterior, a fost numit consilier pe probleme de producție la Exxon Corporation (1992), președinte al Exxon din Yemen (1995), vicepreședinte al Exxon Ventures (1998) și președinte al Exxon Neftegas Limited (1998). Din aceste poziții, a fost responsabil cu holding-urile Exxon din Rusia și Marea Caspică, scrie site-ul Centrului pentru Studii Strategice Internaționale — csis.org, scrie Agerpres.

A devenit vicepreședinte executiv al ExxonMobil Development Company în decembrie 1999, vicepreședinte senior al Exxon Mobil Corporation în august 2001 și a fost ales președinte al corporației și membru în consiliul de administrație în martie 2004. Este director general al ExxonMobil din ianuarie 2006.

Rex Tillerson a fost președinte al American Petroleum Institute (API). Este reprezentant al Center for Strategic and International Studies, membru al Business Roundtable, al Business Council, al Society of Petroleum Engineers, al Emergency Committee for American Trade. În 2013, a fost ales membru al Academiei Naționale de Inginerie, mai scrie sursa citată.

Este, de asemenea, vicepreședinte al Ford's Theatre Society, membru al Chancellor's Council, Development Board și Engineering Advisory Board în cadrul Universității Texas at Austin. În 2011, a obținut un doctorat în inginerie din partea Worcester Polytechnic Institute. În 2013 a fost distins cu Ordinul Prieteniei de către președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, mai adaugă Agerpres.