Iar unele mai continuă, precum cele din Siria și din Yemen, chiar dacă în ultimele luni au fost lăsate pe planul doi mediatic din cauza conflictului din Gaza, a  represaliilor Israelului împotriva Hamas, după incursiunea teroristă din 7 octombrie, care s-a soldat cu cel puțin 1200 de morți și cu peste 200 de ostatici. O ripostă care vizează eliminarea grupării palestiniene și care a fost susținută inițial de o mare parte a comunității internaționale, dar acum este foarte contestată, chiar și în Occident, având în vedere miile de morți, Leonídio Paulo Ferreira, director adjunct al cotidianului "Diário de Notícias".

Dar chiar dacă există multe războaie, se întrezărește ca un posibil război între Israel și Iran să fie de o amploare extraordinară. Deși s-a opus planului ONU de împărțire a Palestinei între un stat evreu și un stat arab, Iranul, națiunea persană, a fost una dintre primele țări musulmane care a recunoscut Israelul și a ajuns să nu se implice în războaiele succesive israeliano-arabe. Sub presiunea americană, pe vremea șahului a existat chiar și o cooperare între Israel și Iran, care s-a încheiat brusc în momentul în care Revoluția Islamică a triumfat, în 1979, iar regimul ayatollahilor a inclus printre prioritățile sale sprijinul pentru cauza palestiniană.

Totuși, dacă între israelieni și iranieni a apărut vreun fel de război, a fost un fel de război din umbră, cu atacuri și asasinate aleatorii și cu sprijin pentru dușmanii dușmanului. Exemple bune de strategii folosite în acest război în umbră sunt atacurile Hezbollah și ale Houthis asupra Israelului (intensificate după 7 octombrie, în numele solidarității cu palestinienii) și bombardarea unităților diplomatice iraniene din Siria pe 1 aprilie (neasumat), principalul pretext pentru ofensiva cu drone și rachete împotriva Israelului.

În ciuda impactului distructiv minim, atacul de sâmbătă a reprezentat sfârșitul războiului din umbră. Pentru prima dată, Iranul și-a folosit teritoriul pentru a ataca Israelul.

Dacă impactul distructiv a fost redus, acest lucru are două motive: pe de o parte, Iranul a ținut să anunțe atacul și a ales ținte aflate departe de marile zone urbane din Israel; și, foarte important, sistemul de apărare israelian a funcționat foarte eficient, țara mizând pentru protecția sa și pe sprijinul unor aliați precum Statele Unite.

Probabil că analiza acestor situații va fi cea care ne-ar putea face să credem că nu se va produce un război total. Chiar dacă nivelul de răspuns promis de Israel este încă o necunoscută și ar putea pune sub semnul întrebării declarația iraniană conform căreia după atacul cu drone, consideră chestiunea închisă.

Sprijinul Americii liniștește Israelul și poate servi și drept frână pentru o escaladare care nu este în interesul nimănui. Chiar și luând în calcul Israelul beligerant mai puternic, puterea militară iraniană nu este de neglijat. Iar acel război de evitat ar presupune prea mulți actori, regionali, dar și din alte geografii, și atât state, cât și agenți non-statali. Ținând seama de importanța geopolitică a Orientului Mijlociu, fie datorită puțurilor de petrol, fie ca urmare a valorii strategice a rutelor precum cea a Canalul Suez, ar fi un război cu consecințe globale.

Este clar că atât guvernanții din Israel, cât și cei din Iran vor acționa cântărind multe avantaje și dezavantaje ale oricărei decizii. Pe de o parte este o țară tânără care consideră că se află în pericol existențial, pe de altă parte una dintre cele mai vechi civilizații, cea persană, care cere să fie respectată. Vom vedea dacă cine conduce va ști să cântărească bine totul, chiar dacă va trebui să transmită o idee de forță atât populației, cât și vecinilor.

Multe probleme rămân de rezolvat în Orientul Mijlociu, de la războaiele din Siria și din Yemen, până la viitorul palestinienilor, în așteptarea unui stat. Dar este o prioritate ca un război Israel-Iran să nu devină inevitabil, chiar și pentru faptul că există și factorul nuclear. Și este clar că Statele Unite, care în urmă cu două zile au transmis un semnal extraordinar de solidaritate cu Israelul, vor exercita presiuni pentru a nu se merge din escaladare în escaladare.

Ar fi excelent dacă presiunea americană ar aduce și noi negocieri în legătură cu Gaza, pentru ca populația palestiniană să poată duce o viață demnă, iar ostaticii israelieni încă aflați în în mâinile Hamasului să poată fi redați familiilor lor.

Fie ca diplomația să-și facă treaba.

sursa: RADOR RADIO ROMANIA