"Împreună vom face tot ce ne stă în putere ca cele mai multe produse să fie ștampilate cu aceste cuvinte miraculoase: Made in the USA", a declarat președintele Donald Trump la Kenosha, în statul Wisconsin, scrie France Presse, preluată de Agerpres.

Ca și în cazul celei mai mari părți a decretelor semnate până în prezent de președintele republican, și acesta vizează mai degrabă să lanseze un apel la propuneri din partea diferitelor ministere decât schimbări concrete în viața economică a țării, scrie AFP.

Donald Trump vrea să lupte împotriva "fraudei și abuzurilor" în atribuirea celebrelor vize de tipul H-1B, preferate de societățile specializate în noile tehnologii, dar și să schițeze o reformă a acestora.

Permisele de muncă respective (cu durată determinată), destinate oamenilor de știință, inginerilor și programatorilor informatici, constituie în special o cale de acces pentru mulți specialiști indieni atrași de Silicon Valley. Statele Unite eliberează circa 65.000 de astfel de vize anual. Chiar dacă ele sunt folosite de către companiile din sectoarele tehnologice și firme din alte domenii apelează la H-1B. Actuala Primă Doamnă, Melania Trump, a venit în SUA cu o astfel de viză pentru a lucra ca fotomodel.

Casa Albă estimează că acest program a fost nefast pentru lucrătorii americani în măsura în măsura în care el a antrenat, potrivit propriei afirmații, sosirea unui val de lucrători relativ puțin calificați.

Conform legii, firmele care apelează la un număr mare de străini prin acest program trebuie să demonstreze că mai întâi au încercat să angajeze americani pentru aceste locuri de muncă. 

Potrivit unor date oficiale publicate de Departamentul Muncii, aproximativ 40 de procente dintre vize sunt acordate unor lucrători entry-level și alte 40 de procente unor angajați cu competențe limitate și experiență puțină. Administrația Trump afirmă că multe dintre locurile de muncă ocupate de străini pot și ar trebui să fie date americanilor, notează New York Times. 

De partea cealaltă, companiile din domeniul tehnologic susțin că apelează la angajați străini, deoarece există o lipsă de specialiști americani.

Unele studii - scrie cotidianul american - arată că există destui absolvenți specializați în SUA, astfel că nu ar fi nevoie de acest program. Criticii susțin că adesea firmele din Silicon Valley nu caută candidați americani, ci se îndreaptă încă de la început pentru specialiști din străinătate. Alte firme au renunțat la angajații americani pentru a angaja imigranți pe salarii mai mici.

Cum sunt acordate vizele?

În fiecare an, de la 1 aprilie, Washingtonul primește cereri de viză pentru următorul an fiscal, care începe la 1 octombrie. Anul acesta, au fost primite 199.000 de aplicații în primele cinci zile, astfel că s-a luat deciziia de a nu mai primi altele. 

Deoarece întotdeauna numărul de cereri este mai mare decât cel al vizelor, acestea sunt date în urma unei loterii. O viză green card este valabilă timp de trei ani și poate și reînnoită pentru încă trei ani. 

În 2015, președintele Barack Obama a extins programul pentru a permite și soților sau soțiilor deținătorilor de vize H-1B să lucreze în SUA. Trump intenționează să elimine această prevedere. 

New York Times notează că nu este clar câți străini cu vize H-1B se află în SUA, estimăriile variind între 650.000 și 900.000. În ultimii ani, circa 70% dintre vize au fost acordate indienilor. 

Ce companii angajează lucrători cu green card?

Principalii angajatori sunt companiile indiene de outsourcing, printre care Wipro Technologies, Infosys, Tech Mahindra și Tata Consultancy Services, dar și companiile de outsourcing cu sediul în SUA, precum IBM și Cognizant. 

De asemenea, giganții americani Google, Microsoft sau Apple au mii de angajați posesori de green card. Datele oficiale, arată că 15% dintre angajații din SUA ai Facebook și Qualcomm sunt străini. Mii de start-upuri din Silicon Valley angajează și ele lucrători străini.