Ahmet Davutoglu, un aliat al președintelui Recep Erdogan, și-a anunțat, joi, demisia din funcția de premier. Anunțul nu reprezintă o surpriză, el având loc pe fondul disputelor dintre premier și președinte. Davutoglu va renunța și la conducerea AKP.

Davutoglu a negat însă că ar avea un conflict cu șeful statului turc.

Davutoglu a enumerat numeroasele realizări ale Cabinetului său, inclusiv răspunsul la atentatele teroriste care au avut loc în Turcia în ultimul timp, și a insistat asupra faptului că va rămâne loial Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP).

"Un Guvern puternic al AKP va continua să conducă (Turcia) în următorii patru ani și nu ar trebui să existe nici o îndoială cu privire la siguranță și stabilitate", a spus el, scrie New York Times.

Într-un discurs susținut la sediul AKP din Ankara, Ahmet Davutoglu a evitat să-l critice pe președintele Erdogan, cu care are "o relație frățească": ”Relația noastră este în continuare una de prietenie. (...) Nu mă veți auzi niciodată spunând lucruri negative despre președinte”. 

Premierul a spus că a luat decizia de a se retrage din cele două funcții în urma consultărilor cu președintele.

Davutoglu a explicat că se va retrage după Congresul extraordinar al AKP care va avea loc pe 22 mai.

Divergențele dintre cei doi lideri de la Ankara au ieșit la lumină în ultimele săptămâni.

Plecarea lui Davutoglu deschide calea pentru o consolidare a puterilor șefului statului. Premierul nu este de acord cu intenția lui Erdogan de a revizui Constituția pentru a acorda mai multe puteri președintelui.

Demisia lui ar putea tulbura și mai mult apele în Turcia, un partener-cheie al Europei în criza migrației, dar care se confruntă cu numeroase provocări: amenințarea jihadistă, reluarea conflictului kurd și războiul sirian de la granița sa de sud.

Recent, Davutoglu a sugerat că este dispus să revină la masa negocierilor pentru a pune capăt unui îndelungat conflict - reluat anul trecut - cu Partidul Muncitoresc Kurd (PKK), în timp ce Erdogan are o atitudine mult mai agresivă față de militanții kurzi.

Cei doi lideri au părut să aibă opinii diferite și cu privire la politica monetară, premierul sprijinind independența Băncii Centrale, iar președintele încercând să intervină pentru dobânzi mai mici.

Modificarea Constituției, visul lui Erdogan

Chiar și cu un nou premier, lui Erdogan nu-i va fi ușor să modifice Constituția. AKP, aflat la putere de peste 10 ani, nu are suficiente mandate în Parlament pentru a revizui Constituția sau pentru a declanșa organizarea unui referendum în acest sens. În plus, sondajele de opinie arată că cetățenii se opun sistemului prezidențial dorit de Recep Erdogan.

Acesta a devenit premier în 2003, după ce AKP a câștigat alegerile. În iunie anul trecut, partidul a pierdut însă majoritarea parlamentară iar formațiunea kurzilor a intrat pentru prima dată în Parlament.

Atunci a fost reluat conflictul dintre forțele guvernamentale și militanții kurzi. Criticii lui Erdogan susțin că președintele a încercat să folosească acest conflict pentru a recâștiga voturile naționaliștilor.

După ce negocierile pentru formarea unei coaliții au eșuat în vara anului trecut, la alegerile anticipate din noiembrie AKP a obținut din nou majoritatea necesară formării guvernului, dar nu și modificărilor constituționale dorite de Erdogan.

În acest condiții, analiștii estimează că, după numirea unui nou premier, ar putea fi organizate noi alegeri anticipate, în speranța că AKP va obține o majoritate suficientă pentru a declanța revizuirea Constituției.