Andrej Kiska, a cărui țară asigură președinția rotativă a UE, a calificat, luni, la Palatul Cotroceni, cota refugiaților drept o propunere nefericită, precizând că din punctul său de vedere este o temă politică moartă.

"Cotele au fost o propunere nefericită, o soluție nefericită" și "personal consider că reprezintă o temă politică moartă", a afirmat, răspunzând unei întrebări, președintele Slovaciei, Andrej Kiska, în cadrul unei conferințe de presă comună cu omologul român, Klaus Iohannis.

După ce și președintele României a răspuns la întrebare, Kiska a revenit, nuanțându-și poziția.

Așa cum oamenii de succes îi ajută pe cei care au probleme, așa și țările prospere trebuie să vadă cum îi pot ajuta oamenii care fug din calea războiului, aceasta fiind o obligație morală, a explicat președintele slovac. 

Totodată, Andrej Kiska a evocat și chestiunea solidarității, subliniind că Slovacia ar cere ajutor celorlalte state membre, în cazul în care s-ar declanșa o criză în Ucraina și mii de ucraineni ar intra pe teritoriul slovac. "Așa și noi trebuie să ajutăm azi țările care au nevoie", a spus președintele Slovaciei, adăugând că ajutorul trebuie să fie "benevol".

Președintele Klaus Iohannis a reiterat poziția României, care consideră că migrația este "o problemă care poate fi rezolvată doar dacă mergem la sursă", prin pacificarea Siriei și oferirea unui ajutor substanțial pentru dezvoltare pentru țările partenere din Africa. 

Șeful statului a mai spus că Europa are nevoie de frontiere externe sigure și aici România joacă "un rol foarte pozitiv".

"Am dovedit că știm foarte bine să apărăm frontiera externă a UE, știm foarte bine cum să procedăm în cazul unor treceri clandestine (ale frontierei)", a afirmat Iohannis.

Președintele a pledat pentru soluții comune și pentru renunțarea la "abordările care divizează Europa". 

Migrația a devenit "o chestiune care divide Europa și nu aduce niciun fel de soluție", trebuie să găsim altă abordare, mai bună, comună și eficientă, a mai precizat Klaus Iohannis. 

Cotele obligatorii, decise în septembrie anul trecut, au creat discuții și tensiuni în cadrul UE, iar numărul refugiaților redistribuiți din Italia și Grecia este unul foarte mic, în comparație cu cotele stabilite pentru fiecare țară. 

În ultimul timp tot mai multe voci au spus că se va renunța la acest sistem, pentru a se trece la "cote flexibile". 

România, Cehia, Slovacia și Ungaria s-au opus de la început cotelor obligatorii, votând, de altfel, împotrivă în Consiliul miniștrilor de Interne, în septembrie 2015.