Asociația europeană a băuturilor non-alcoolice a anunțat că va înceta să vândă băuturi cu zahăr în toate școlile din Uniunea Europeană începând cu sfârșitul anului 2018, relatează EurActiv.com.

Promotorii în sănătate au salutat această mișcare, dar au spus că trebuie făcute mai multe eforturi pentru promovarea alimentației sănătoase în școli.

Asociația europeană a băuturilor non-alcoolice (UNESDA) își extinde, astfel, politica din 2006 de a pune capăt tuturor vânzărilor de băuturi răcoritoare în școlile primare și de a-și face publicitate în fața copiilor cu vârste sub 12 ani. Demersul UNESDA face parte dintr-o strategie mai largă care include și un obiectiv de reducere a conținutului de zahăr în băuturile răcoritoare cu încă 10% până în 2020.

Președintele UNESDA, Stanislas de Gramont, a afirmat că decizia "va asigura că industria noastră nu oferă băuturi care conțin zaharuri adăugate tinerilor în timpul orelor de școală".

Organizațiile de consumatori spun că se simt încurajate de această decizie.

"Băuturile zaharoase nu au loc într-un mediu școlar sănătos. Cu unul din trei copii supraponderali sau obezi în Europa, este timpul ca alimentele și băuturile pentru copii să devină mai sănătoase", a declarat Emma Calvert, ofițer al politicii alimentare din cadrul Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC), pentru EurActiv.com.

Membrii UNESDA, care au 80% din vânzările de băuturi răcoritoare ale UE, au redus deja conținutul mediu de zahăr al produselor lor cu 12% între 2000 și 2015.

Combaterea epidemiei de obezitate din Europa

Obezitatea din copilărie este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din acest secol, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Și majoritatea copiilor supraponderali continuă să devină adulți supraponderali sau obezi, crescând riscul de boli non-transmisibile, inclusiv boli de inimă, diabet zaharat și anumite forme de cancer.

Consumul de alimente bogate în energie, stilul de viață sedentar și orele puține de somn sunt principalele cauze ale excesului de greutate și a obezității la copii. În raportul său din 2017 privind obezitatea, OMS a subliniat că băuturile zaharoase reprezintă o parte importantă a problemei.

"Consumul de zaharuri, în special prin băuturi îndulcite cu zahăr, este deosebit de îngrijorător în ceea ce privește excesul de greutate și obezitatea", spun aceștia.

Reprezentanții industriei par să ia în considerare mesajul.

"Copiii și adolescenții sunt o audiență specială care necesită o atenție specială și suntem pe deplin conștienți de rolul industriei noastre în a permite tinerilor consumatori să facă alegeri sănătoase", a declarat Cesar Melo, vicepresedinte senior al PepsiCo, membru al UNESDA.

Dar pentru a aborda cauzele epidemiei, Calvert spune că industria ar trebui, de asemenea, "să se angajeze să înceteze vânzarea de băuturi dulci cu conținut scăzut de calorii sau fără calorii într-un cadru școlar, astfel încât gusturile copiilor să se obișnuiască cu băuturi care nu sunt îndulcite". Ea a adăugat că ar trebui să se acorde mai mult spațiu mașinilor automate de vânzare al fructelor.

Limitele autoreglementării

UNESDA spune că decizia sa voluntară de a opri publicitatea pentru copiii mici a dus deja o reducere a vânzărilor de băuturi răcoritoare în școlile generale, de la 54% în 2006 la 38% în 2015. BEUC a cerut guvernelor UE să meargă mai departe cu aplicarea unor reguli obligatorii.

Deoarece copiii ar trebui sa aibă o dieta care să îi ajute să devină adulți sănătoși, școlile ar trebui să promoveze alimente nutritive, a spus Calvert.

România, pe de altă parte...

În urmă cu aproximativ un an de zile, și România plănuia să introducă o taxa suplimentară pe băuturile carbogazoase cu zahăr și să interzică magazinelor să mai vândă astfel de răcoritoare minorilor de până la 16 ani. Inițiativa fusese depusă la Parlament pe finalul de mandat al vechiului Legislativ, însă trebuia redepusă în mandatul noilor aleși, pentru a avea șanse de adoptare.

Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 1 noiembrie 2016 de fostul deputat Gheorghe Udriște (PMP), cu scopul de a descuraja consumul de băuturi carbogazoase, definte drept "băuturi acidulate, cu excepția apei minerale". Textul propunea o taxă suplimentară pe aceste băuturi, de 1 la mie din salariul minim brut pe economie la fiecare 0,33 ml. Asta înseamnă că, la salariul minim de la sfârșitul anului trecut, la o sticlă de 2 litri de suc acidulat, prețul ar fi crescut cu circa 7 lei și 50 de bani, prin introducerea acestei taxe, potrivit startupcafe.ro.

Printre prevederile propuse de textul depus la Senat se mai regăsea și interzicerea comercializării băuturilor carbogazoase către consumatorii minori cu vârstă de până la 16 ani, precum și cerința ca toate reclamele, indiferent de formă, la băuturi carbogazoase să fie însoțite de avertismente de sănătate precum "zahărul dăunează grav sănătății" și "nu este recomandat minorilor sub 16 ani", dar și interzicerea utilizării imaginii unor minori pe ambalajele băuturilor carbogazoase. Comercianții care încălcau aceste prevederi riscau amenzi de 50.000 până la 70.000 lei.

Fostul deputat Gheorghe Udriște sublinia că și Comisia Europeană sugera, într-un raport din 2014, introducerea de taxe speciale pe băuturile carbogazoase.

Inițiativa, care avea un drum lung de urmat în Parlament, Administrația prezidențială și Guvern nu a fost, cel puțin deocamdată, reluată de noul Legislativ, mai ales că inițiatorul ei nu a prins un nou loc de deputat, iar alții nu au fost interesați să-i ducă mai departe propunerea.

De menționat, însă, în aceste condiții, este și că, în acest moment, România se află la coada clasamentului atunci când vine vorba de preţul la sucuri, ceaiuri şi alte băuturi non-alcoolice, acesta fiind în medie cu 30% sub media UE, după cum arată datele biroului european de statistică Eurostat, citate de ZF.