"Cu toate că normele existente privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne s-au dovedit suficiente în marea majoritate a cazurilor, termenele prevăzute de legislație pot să nu fie întotdeauna suficiente atunci când statele membre se confruntă cu amenințări grave, aflate în continuă evoluție, la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, Comisia propune ajustarea termenelor aplicabile în temeiul articolelor 25 și 27 din Codul frontierelor Schengen la o perioadă de până la un an (în loc de șase luni) și introducerea, în același timp, a unor garanții procedurale mai stricte, inclusiv a obligației statelor membre de a determina dacă unele măsuri alternative nu ar putea aborda mai eficient amenințarea identificată și de a prezenta o analiză detaliată a riscurilor", a anunțat Comisia Europeană.

De asemenea, statele membre vor putea să prelungească în mod excepțional efectuarea controalelor, dacă amenințarea nu a fost îndepărtată după o perioadă de un an și dacă, pentru a o îndepărta, au fost luate măsuri naționale excepționale proporționale în interiorul teritoriului național, cum ar fi instituirea unei stări de urgență.

O astfel de prelungire ar necesita publicarea unei recomandări a Consiliului UE, care ar trebui să țină seama de avizul dat de Comisie, și ar fi strict limitată la perioade de 6 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de cel mult trei ori, până la o perioadă maximă de doi ani.

Comisia Europeană le reamintește statelor membre faptul că introducerea controalelor temporare la frontierele interne trebuie să rămână o măsură excepțională, de ultimă instanță, că ar trebui limitat impactul asupra liberei circulații a persoanelor și că ar trebui să fie privilegiate măsurile alternative, cum ar fi verificările efectuate de poliție și cooperarea transfrontalieră.

"Statele membre trebuie să evalueze periodic oportunitatea menținerii controalelor temporare, să se informeze și să se consulte reciproc și să se abțină de la orice măsuri nejustificate",

avertizează Comisia Europeană.

Apel pentru aderarea României și Bulgariei

"Pentru ca statele membre să fie unite în fața amenințărilor și să acționeze împreună într-un spațiu Schengen consolidat, este timpul ca Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Consiliul (UE) ar trebui să ia decizia de a aproba aderarea acestora la spațiul Schengen și de a elimina controalele la frontierele interne dintre aceste două state membre și vecinii lor din UE", precizează Comisia Europeană, adăugând că cele două state "și-au demonstrat capacitatea de a apăra granițele externe ale UE și ar trebui, prin urmare, să devină membre ale zonei fără frontiere interne".

Și comisarul pentru Migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a evocat în conferința de presă acest subiect:

"Un Schengen mai puternic înseamnă și un Schengen unificat. Cerem Consiliului să decidă primirea Bulgariei și României în familia Schengen. Nu e doar corect din punct de vedere politic, dar și necesar din punctul de vedere al securității pentru că securitatea internă a unui stat membru e securitatea internă a tuturor statelor și a tuturor cetățenilor europeni".

În discursul privind starea Uniunii din 13 septembrie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen.

"Dacă dorim să ne protejăm frontierele externe și să le întărim, așa cum se cuvine, și mai mult, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație Bulgariei și României.De asemenea, ar trebui să permitem Croației să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, odată ce vor fi îndeplinite toate criteriile", a susținut președintele Executivului de la Bruxelles.

Însă imediat după discurs, premierul olandez, Mark Rutte, și oficiali din Germania au declarat că nu este timpul ca cele două state să fie membre ale Spațiului Schengen.