Liderul de la Kremlin vrea să facă, din nou, Rusia puternică. Iar pentru asta e dispus să schimbe prin forță frontierele. Vladimir Putin pune, astfel, sub semnul întrebării întreaga ordine mondială de după 1945.

Răcirea relațiilor dintre Occident și Rusia are mai multe fațete și un singur punct comun: dorința lui Vladimir Putin de a face din Rusia o mare putere, inclusiv prin modificarea cu forța a granițelor, scrie Welt Online. Ultimele evenimente - suspendarea tratatului cu SUA cu privire la plutoniul folosit în scopuri militare, atacurile cibernetice împotriva partidelor americane, desfășurarea de rachete nucleare operativ-tactice în enclava Kaliningrad, zborurile militare în spațiul aerian baltic sau intervenția brutală în Alep, în favoarea lui Bashar al-Assad, - sunt doar rezultatele noii sale viziuni asupra lumii.

Cea mai îngrijorătoare este schimbarea cu forța a granițelor (cazul Crimeea), un indiciu că Putin consideră depășită ordinea mondială de după 1945. Potrivit Welt Online, el vrea să înlocuiască această ordine cu legea junglei, dreptul celui mai puternic.

Din 1945 încoace, granițele se pot schimba doar cu acordul ONU. Ceea ce nu a fost cazul în Crimeea. Anterior anexării, situația din Peninsulă nu a fost niciodată pusă pe agenda Națiunilor Unite, pentru că nu avea de ce să fie.

În apărarea sa, Vladimir Putin a susținut că și Occidentul a procedat la fel în 2008, în cazul Kosovo, când independența s-a produs împotriva voinței Belgradului. În realitate nu a fost așa. Chestiunea Kosovo a fost pe agenda ONU timp de opt ani și, numai atunci când Belgradul a refuzat orice soluție privind autonomia provinciei, Adunarea Generală a recunoscut secesiunea Kosovo.

În cazul de față, singura modalitate acceptabilă ar fi fost ca Putin să pună pe agenda ONU situația din Crimeea și estul Ucrainei. Nu a făcut-o, această diferență fiind esențială atunci când comparăm cele două situații.

Din acest motiv, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, avea dreptate când spunea, recent, că este periculos atunci când o mare putere nu mai respectă linia roșie trasată după încheierea celui de-al doilea Război Mondial.  

În cazul în care politica lui Putin va prevala nicio graniță din lume nu mai este sigură. Prin urmare, politicienii europeni ar trebui să dea dovadă de mai multă responsabilitate și să renunțe în campaniile electorale să ceară ridicarea sancțiunilor impuse de occidentali Rusiei.

Avertismentul lui Gorbaciov după "Black Friday"

Și ultimul președinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a avertizat că lumea se apropie "periculos de zona roșie", în contextul amplificării tensiunilor dintre Moscova și Washington pe fondul conflictului din Siria.

Într-o declarație pentru RIA Novosti, Gorbaciov a precizat că încrederea reciprocă dintre cele două state a intrat în colaps, soluția fiind reluarea dialogului la toate capitolele, mai ales cel nuclear.

 

"Cred că lumea se apropie periculos de zona roșie (...) Trebuie să reluăm dialogul și să punem capăt unei greșeli grave",

a avertizat Mihail Gorbaciov.

Afirmația a fost făcută ls scurt timp după 7 octombrie, zi care va fi amintită drept  "Black Friday în istoria relațiilor SUA-Rusia", potrivit experților de la Eurasia Group, citați de CNBC International.

În vinerea de 7 octombrie, Casa Albă a acuzat în mod oficial Rusia de implicare în campania electorală din SUA și a precizat că răspunsul la atacurile cibernetice ruse va fi "proporțional”.

Experții de la Eurasia Group sunt de părere că blamarea în public a Rusiei va duce în rândul politicienilor americani la un sentiment "de profundă neîncredere” în Putin, astfel că, în cazul unei victorii a lui Hillary Clinton, situația se va înrăutăți și mai mult.

Șeful diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier, a apreciat, la sfârșitul săptămânii trecute, că actuala perioadă este "mai periculoasă" decât Războiul Rece, în timp ce fostul diplomat german Wolfgang Ischinger a susținut că "pericolul unei confruntări militare este considerabil".

De dragul dictatorului Assad

Deja afectate de implicarea rusă în Estul Ucrainei și de anexarea ilegală a Crimeei, relațiile dintre Moscova și Washington s-au deteriorat și mai mult după intrarea Rusiei în terenul de luptă dn Siria. Manevra nu a fost privită de la început cu ochi buni de către SUA, care au acuzat Rusia că vrea să-l apere pe aliatul său de la Damasc, președintele Bashar Al-Assad.


După ce armistițiul asupra căruia s-a căzut de acord în septembrie a durat doar o săptămână, purtătorul de cuvânt al Casei Alb, Josh Earnest, a explicat că nu se mai poate discuta în vederea ajungerii la o înțelegere privind reducerea violenței în Siria, notează The New York Times.

De partea cealaltă, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a afirmat că Washingtonul nu și-a îndeplinit obligațiile esențiale din acordul cu Moscova asupra armistițiului.

În realitate, rușii și-au înmulțit bombardamentele asupra orașului Alep și în acest context, Putin și-a anulat vizita la Paris, prevăzută pentru 19 octombrie.

"Îmi maginez că ar fi fost extrem de stânjenitor să fi venit la Paris pentru a vorbi despre Siria", a comentat Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe.