Pe de altă parte, la sfârșitul lunii iunie a acestui an, numărul total al persoanelor care așteptau o soluționare a solicitărilor de azil pe teritoriul Uniunii Europene se ridica la 592.000, față de 365.000 în iunie 2014. Germania, Suedia, Italia, Franța, Marea Britanie și Grecia sunt statele cu cel mai mare număr de aplicații în așteptare.

Numărul de cetățeni sirieni și afgani care au depus cereri de azil în UE în trimestrul al doilea s-a mărit considerabil, ajungând la 44.000, respectiv 27.000, conform datelor Eurostat, împreună reprezentând o treime din total.

Cel mai mare număr de solicitări l-a primit Germania, respectiv 80.935, față de 73.120 în primul trimestru. Aceste date înseamnă că mai mult de unu din trei imigranți și-au ales Germania ca destinație.

România a primit 375 de solicitări între aprilie și iunie, comparativ cu 340 în intervalul ianuarie-martie, reprezentând o pondere de 0,2 la sută din totalul aplicanților pentru azil în UE.

Cele mai mari creșteri ale numărului de solicitări în trimestrul al doilea față de ianuarie-martie au fost înregistrate în Olanda (plus 159 la sută), Letonia(plus 123 la sută), dar și Finlanda (plus 67 la sută) și Danemarca (66 la sută).

Raportat la populația fiecărei țări în parte, cele mai ridicate rate de solicitări de azil au fost consemnate în Ungaria (3.317 solicitanți la un milion de locuitori), deAustria (2.026 solicitanți la un milion de locuitori) și de Suedia (1.467). Datele pentru România indică una dintre cele mai scăzute rate, cu numai 19 solicitanți de azil la un milion de locuitori. Media în UE a fost de 420 de imigranți la un milion de locuitori.

În afară de Siria și Afghanistan, Albania a reprezentat, la rândul său, una dintre principalele state de origine ale refugiaților, 17.700 de persoane din această țară cerând azil în UE.

Dintre cei care au cerut azil în România în trimestrul al doilea, 210 (sau 56 la sută) au provenit din Siria, 80 (21 la sută) din Irak, iar 15 (4 la sută) din Ucraina.