Parlamentarii români s-a reunit, miercuri, în şedinţă comună de plen, pentru a adopta o declaraţie cu privire la situaţia minorităţilor din Ucraina. Și ministrul Teodor Meleșcanu a vorbit cu omologul său ucrainian despre îngrijorarea de la București.

UPDATE

Senatorul PSD Titus Corlățean a anunțat că delegația României la APCE va sesiza Adunarea pentru organizarea unei dezbateri, în luna octombrie, care să se finalizeze cu adoptarea unei rezoluții pentru monitorizarea Ucrainei în privința respectării drepturilor minorităților ca urmare a adoptării legii educației de către Rada Supremă de la Kiev.

***

UDMR consideră că o ţară care doreşte să fie în UE într-o perspectivă de timp rezonabilă nu poate să acţioneze împotriva fundamentelor care stau la baza construcţiei europene, a declarat miercuri deputatul Korodi Attila, în plenul Parlamentului.

"Din păcate, am ajuns într-un moment în care este nevoie de o poziţie fermă a Parlamentului României şi a altor instituţii cu privire la decizia dată de Parlamentul Ucrainei. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat un nou proiect de lege a Educaţiei care limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru minorităţile naţionale din ţara vecină, deci limitează drastic accesul la educaţie în limba maternă şi al minorităţii române. Ucraina a parcurs o perioadă foarte complicată de la Maidan. (...) Dar, în acelaşi timp, pas cu pas, a eliminat cele mai importante legi care garantau comunităţilor etnice păstrarea identităţii naţionale, a anulat legea care permite folosirea limbilor regionale imediat după ce noul preşedinte a fost ales, a schimbat radical Legea Educaţiei care, practic, nu mai permite învăţarea limbii materne, nimic în plus pentru educarea tinerilor aparţinând comunităţilor etnice Ucraina, a derapat de la principiile fundamentale ale democraţiei, statului de drept şi garantării drepturilor omului", a spus deputatul, conform Agerpres.

Korodi a reamintit că Ucraina, după anexarea de către Rusia a Crimeii, a căutat sprijin internaţional atât prin reacţii bilaterale, cât şi prin accentuarea problemelor cu care se confruntă în relaţia cu Rusia în instituţiile internaţionale - Consiliul Europei, OSCE, ONU sau întărirea relaţiilor cu Uniunea Europeană.

***

"Vecinii noştri trebuie să înţeleagă că nu pot să aspire la o viaţă mai bună în Uniunea Europeană dacă nu respectă drepturile minorităţilor de a-şi conserva identitatea, inclusiv prin educaţie în limba maternă", a scris pe Facebook Eugen Tomac (PMP).

***

Parlamentul, reunit în ședință comună, a adoptat cu unanimitate de voturi, o declarație referitoare la drepturile minorităților din Ucraina ca urmare a adoptării Legii educației în această țară, document prin care adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, conform Agerpres.

Potrivit declarației adoptate, Parlamentul urmărește "cu îngrijorare și maximă atenție" evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a legii Educației, care "limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România".

"Parlamentul adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte", se arată în document.

***** Știrea inițială

Problema eliminării învățământului în limbile minorităților naționale din Ucraina îi adină miercuri pe parlamentarii români în plenul Parlamentului. Aleșii ar putea adopta o declarație privind situația minorităților naționale din Ucraina.


Kievul a adoptat la începutul lunii o nouă lege a educației, care prevede sistarea treptată a învățământului în limbile minorităților și educație în limba ucraineană.

Recent, România a trimis la Kiev o delegație care a discutat subiectul.

Miniștrii de Externe din România, Bulgaria, Ungaria și Grecia s-au arătat îngrijorați într-o scrisoare comună trimisă omologului de la Kiev.

De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a avut o întrevedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, marți, în timpul lucrărilor Adunării Generale a ONU, iar diplomatul român și-a exprimat îngrijorarea pentru situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina.

„Ministrul român și-a exprimat îngrijorarea pentru situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor și standardelor internaționale în materie și a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității românești din Ucraina și a autorităților române, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se arată în comunicatul MAE.

Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei Andrii Parubii a semnat în data de 19 septembrie 2017 proiectul de lege „Despre Învăţământ”. Semnarea proiectului de lege, votat de Rada Supremă pe 5 septembrie 2017, a avut loc în cadrul unui briefing la Kiev, relatează BucPress o publicație din zona Cernăuți.

Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat Preşedintelui Petro Poroşenko să blocheze prin veto această lege, considerând-o una care determină asimilarea lingvistică a minorităţilor naţionale, mai notează media de limbă română din Cernăuți.