Europa vrea să se închidă. Criza refugiaților a ajuns la cote de nesuportat pentru liderii de pe continent. Asta va fi tema principală de discuție la Consiliul European, unde statele din grupul Vișegrad dictează tonul pentru toți.

Pentru că au ezitat ani la rând să rezolve problemele din vecinătatea Europei și pentru că au ezitat luni la rând să găsească o soluție în fața valului de refugiați de anul acesta, liderii europeni se întâlnesc la Consiliul European de toamnă cu o idee fixă: protejarea frontierelor europene și reducerea numărului de refugiați.

Grupul Vișegrad - adică Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia - e, așa cum ne-a obișnuit în ultima vreme, primul să treacă la acțiune. Cele patru state vor crea o forță militară comună pentru securizarea frontierei sudice a Ungariei.

Un diplomat european a declarat pentru revista germană Spiegel că Cehia va trimite 150 de militari în Ungaria, Slovacia a decis să contribuie cu 50, iar cu Polonia încă se mai negociază. Budapesta va anunța în viitorul apropiat cât va contribui ea însăși la această trupă.

Detaliile vor fi discutate la reuniunea tradițională a grupului Vișegrad ce are loc înaintea fiecărui Consiliu European pentru armonizarea pozițiilor și intereselor ce urmează să fie susținute la reuniunea europeană.

Cele patru țări nu s-au coordonat cu restul statelor europene, ci doar le-au informat. Diplomatul citat de Spiegel afirmă că nu există obligația de coordonare, dar că acțiunea grupului Vișegrad arată „cât de repede se poate acționa dacă există voință”. Reacția statelor europene ar fi fost una bună, asigură același diplomat.

Vestul urmează Estul

Într-adevăr, se pare că statele estice nu mai sunt la fel de izolate, precum era cazul în urmă cu câteva săptămâni. La finele lui septembrie, Estul pierdea în fața Vestului bătălia pe tema relocării a 160.000 de refugiați din Grecia și Italia în restul statelor comunitare. Era o demonstrație de forță a statelor occidentale care au decis să se impună prin vot majoritar - primul de acest fel din istoria UE.

Astăzi însă, se pare că paharul Vestului s-a umplut, iar securizarea frontierelor, respectiv stăvilirea fluxului migratoriu a devenit prioritate. Asta se deduce din draftul declarației comune a Consiliului European, aflat în posesia Spiegel. Cerințele sunt următoarele:

  • Echipe de intervenție rapidă ale agenției Frontex trebuie să răspunde imediat unei situații de risc.
  • Centrele comune de înregistrare a refugiaților trebuie implementate rapid.
  • Anul acesta trebuie înființată o structură de repatriere a azilanților respinși, iar statele terțe trebuie să accepte un drept de tranzit special pentru a accelera repatrierea.
  • Țările de proveniență a refugiaților trebuie stimulate să primească azilanții respinși înapoi. Cu alte cuvinte: bani pentru acceptarea lor.
  • Refugiații trebuie să primească asistență și formare profesională chiar în zonele de criză pentru a nu mai fi motivați să vină în Europa.

Un rol cheie ar urma să joace Turcia în această ecuație. Țara nu poate spera la relocarea unei părți din cele 2,5 milioane de refugiați pe care îi găzduiește în prezent, dar draftul declarației promite Ankarei înlesnirea procedurilor de viză pentru turiștii turci în UE și asistență financiară considerabilă.

Juncker e nemulțumit de statele membre

Așa cum EurActiv.ro a explicat într-un articol recent, pe lângă acțiunile Comisiei Europene și statele membre au promis că vor face mai mult pentru rezolvarea crizei refugiaților. Numai că de la promisiuni la fapte e cale lungă.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, atrage atenția personal asupra unor lipsuri masive. Astfel, din cele 775 de posturi suplimentare pe care Frontex le-a cerut pentru protecția granițelor UE, numai 48 au fost puse la dispoziție până acum.

Operațiunea de relocare a refugiaților a început, dar rezultatul intermediar este rușinos. Din 7 obtombrie au fost relocați până azi fix 21 de refgiați. Săptămâna următoare ar urma să aibă loc un salt spectaculos: 100 de refugiați relocați din Grecia și Italia.

Și mai lent decurge efortul de combatere a cauzelor valului de refugiați. Comisia Europeană a alocat deja 500 de milioane de euro pentru ajutor umanitar de urgență. 225 de milioane de euro lipsesc de la statele membre, iar Juncker a cerut explicit ca „Consiliul European să vină cu acești bani”.

Și mai multe fonduri lipsesc din Fondul special pentru Siria. CE a virat 500 de milioane, dar datoria statelor membre ajunge la 492 de milioane, conform lui Juncker. La Fondul special pentru Africa, din cele 1,8 miliarde promise au intrat în conturi numai 9 milioane de euro. La Agenția Europeană pentru Azil există un necesar de 347 de posturi suplimentare, din care au fost ocupate numai 81.