În decembrie anul trecut, Rusia a transmis NATO și SUA o serie de cereri privind garanții de securitate, dând și un ultimatum ferm. 

Rușii au cerut NATO să-și retragă trupele din Europa de Est și să închidă ușile NATO pentru viitori membri, inclusiv pentru Ucraina, Georgia și țările nordice, invocând în același timp ”sferele de influență” ruse, relatează EURACTIV.com.

Răspunsul scris al SUA a fost transmis personal de către ambasadorul său la Moscova miercuri seară, a anunțat secretarul de stat Antony Blinken.

În răspuns, SUA și-au reiterat angajamentul de a susține politica ”ușilor deschise” a NATO, oferind în același timp o ”evaluare principială și pragmatică” a preocupărilor Kremlinului, a spus Blinken.

Și NATO a oferit un răspuns scris la pretențiile ridicate de ruși la finalul anului trecut.

Conținutul răspunsurilor nu a fost făcut public.

Potrivit Wall Street Journal, una din ideile prezentate Rusiei ar fi inspecții reciproce la bazele americane, inclusiv cele din Polonia și România. 

Pe surse, Bucureștiul a transmis că acest lucru ar fi posibil dacă și Rusia ar accepta ca oficiali români să vadă baze rusești.

Oficialii occidentali au precizat încă de anul trecut că nu au de gând să negocieze în legătură cu cererile Rusiei.

”Dând răspunsurile în scris este (…) o modalitate bună de a ne asigura că suntem cât mai preciși posibil, iar rușii ne înțeleg pozițiile, ideile, într-un mod cât mai clar posibil. Acum,  mingea este în terenul lor”, le-a spus Blinken reporterilor.

El a mai spus că documentul menționează domeniile în care cele două țări ”ar putea să găsească un teren comun”, inclusiv controlul armelor, tratatele nucleare și măsurile de transparență privind exercițiilor militare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța este pregătită să asculte preocupările Moscovei, dar a subliniat că Occidentul va avea propriile sale cereri.

Aceastea ar include în special retragerea forțelor militare ale Rusiei din Georgia, Republica Moldova și Ucraina, despre care el a spus că sunt staționate în aceste țări „fără consimțământul” acestora.

”Ceea ce am clarificat este că nu vom face compromisuri cu privire la unele principii de bază”, a spus el cu privire la problema viitoarei aderări a Ucrainei la NATO. ”Este vorba despre respectarea națiunilor și a dreptului lor de a-și alege singure propria cale”.

”Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO crede ferm că tensiunile și dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog și diplomație”, a declarat miercuri Stoltenberg  la Bruxelles.

Stoltenberg a reiterat și apelul privind restabilirea canalelor diplomatice dintre Alianță și Rusia și de a redeschide birourile de la Bruxelles și Moscova, închise de către Rusia.

Întrebat de cât timp ar avea nevoie Rusia pentru a studia răspunsul NATO, ministrul adjunct de externe Aleksandr Grușko a declarat agenției de presă Interfax: ”Îl vom citi. Îl vom studia. Alianții au studiat proiectul nostru timp de aproape o lună și jumătate”.

Dacă președintele Vladimir Putin va accepta sau nu propunerile Washingtonului și ale aliaților depinde și modul în care se vor derula în continuare tensiunile privind Ucraina.

În prezent, Moscova a desfășurat în jur de 127.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, în timp ce neagă planurile de a invada țara vecină. Rusia a organizat, de asemenea, miercuri noi exerciții militare terestre și în Marea Neagră și a mutat mai mulți parașutiști și avioane de luptă în Belarus, la nord de Ucraina. Moscova susține că luna viitoare vor avea loc exerciții comune în Belarus.

Stoltenberg a spus că riscul unui conflict rămâne serios, dar aliații își păstrează speranța că Rusia va alege calea diplomatică.

Între timp, NATO se pregătește să-și întărească prezența militară pe Flancul estic, iar SUA, Marea Britanie și alte țări europene furnizează arme pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva amenințării ruse. 

Ministrul apărării, Vasile Dîncu, susține însă că decizia privind desfășurarea în următoarea perioadă a unui contingent de 1.000 de militari americani în România există demult și nu este legată direct de situația din Ucraina. 

Ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, afirmă că Berlinul "se poziționează în continuare ferm alături de România". Începând de la mijlocul lunii februarie, Forțele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter și soldați la măsura Poliție Aeriană Întărită Zona de Sud (Enhanced Air Policing South).

Principalul reprezentant al separatiștilor proruși din estul Ucrainei, Denis Pușilin, a cerut joi ca Moscova să furnizeze arme pentru a face față forțelor ucrainene. 

Dmitri Peșkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că răspunsurile date de NATO privind garanțiile de securitate cerute de Moscova nu oferă prea multe motive de optimism, dar a adăugat că există perspective pentru continuarea dialogului dintre Rusia și Statele Unite, în ciuda opiniilor diametral opuse asupra anumitor chestiuni.