Președintele turc Recep Tayyip Erdogan nu și-a ascuns ostilitatea față de apartenența la NATO a Finlandei și Suediei, pe care le acuză că îi găzduiesc pe "teroriștii PKK", bestia neagră a Ankarei, scrie Courrier International.

"Urmărim îndeaproape ultimele evoluții referitoare la Suedia și Finlanda, dar nu avem o opinie pozitivă", a avertizat președintele turc, în timp ce Helsinki și-a oficializat săptămâna aceasta dorința de a adera la NATO și Stockholm este pe cale să urmeze exemplul. Turcia este membră a NATO din 1952.

"Din păcate, țările scandinave sunt aproape pensiuni pentru organizațiile teroriste", a acuzat domnul Erdogan, citat de "Hürriyet". "Aș merge și mai departe: acolo, ei stau în Parlament. Este imposibil pentru noi să vedem acest lucru într-o lumină pozitivă". Președintele turc vizează în special PKK, considerată organizație teroristă de Ankara, Uniunea Europeană și Statele Unite.

"În mod tradițional, țările scandinave au servit drept refugiu pentru mulți activiști și politicieni turci – pro-kurzi, de stânga sau islamiști – care fug de represiunea din țara lor, fie că au ales vocea pașnică, fie că sunt mai mult sau mai puțin apropiați acestor grupuri armate considerate teroriști de către UE, și care continuă să efectueze atacuri pe pământul turc", explică "El País".

În timp ce calea spre aderare părea "liberă" pentru Finlanda și Suedia, "opoziția lui Erdogan s-ar putea dovedi problematică", intrarea unui nou membru necesitând o decizie luată "în unanimitate", amintește Radio Europa Liberă - Radio Liberty (RFE-RL).

Președintele american Joe Biden a vorbit vinerea trecută cu liderii finlandez și suedez și a reiterat "sprijinul său pentru politica NATO a ușilor deschise și dreptul Finlandei și Suediei de a-și decide viitorul, politica lor externă și alegerile lor de securitate", potrivit Casei Albe.Statele Unite au mai dat asigurări că "lucrează pentru a clarifica poziția Turciei", precizează RFE-RL.

Potrivit unor observatori, poziția aparent intransigentă a Turciei ar urma să obțină contrapartide de la membrii NATO, în special din Statele Unite, în schimbul undei verzi."Turcia a suferit de pe urma relațiilor tensionate cu țările NATO în ultimii ani", observă "Financial Times".

"Statele Unite i-au impus sancțiuni în 2020, ca răzbunare pentru decizia lui Erdogan de a cumpăra și livra sistemul antirachetă rusesc S-400" .Turcia a fost apoi exclusă de Washington din programul avioanelor de luptă americane F-35, pentru care a făcut o comandă și a plătit un depozit de 1,4 miliarde de dolari. O revenire a Ankarei în carnetul de comenzi american l-ar putea înmuia pe domnul Erdogan în dosarul scandinav, opinează observatorii.

Decizia Finlandei de a bate la ușa NATO a înfuriat și Rusia, care a promis un răspuns "militaro-tehnic", joi . Coincidență – sau nu – a calendarului, filiala scandinavă a electricianului rus InterRAO a anunțat vineri că va înceta să mai furnizeze energie electrică Finlandei de sâmbătă. "Decizia lui Rao Nordic nu a fost legată în mod explicit de decizia Finlandei" de a adera la NATO, subliniază BBC. Motivul oficial ar fi o neplată finlandeză - pe care nici Helsinki, nici Moscova nu au vrut să o explice în detaliu.

RAO Nordic a susținut că aceasta este o "situație excepțională, care se întâmplă pentru prima dată în mai bine de douăzeci de ani" și că furnizarea de energie electrică se va relua imediat ce plățile vor fi regularizate.

Rețeaua electrică a Finlandei, Fingrid, a minimizat impactul măsurii, electricitatea importată din Rusia reprezentând doar 10% din consumul țării, potrivit "The Hill". Retragerea Rusiei "va fi compensată de importuri suplimentare din Suedia și de creșterea producției în Finlanda", a spus un oficial Fingrid.

Péter Szijjártó: Poziția NATO coincide cu interesul național al Ungariei

"Referitor la războiul din Ucraina, poziția NATO coincide în continuare cu interesul național al Ungariei,potrivit căruia trebuie depuse toate eforturile pentru ca acest conflict să nu se extinde dincolo de granițele Ucrainei", spune Péter Szijjártó.

La o conferință de presă susținută duminică în timpul pauzei reuniunii informale a miniștrilor de externe din NATO, de la Berlin, șeful diplomației ungare a subliniat că pentru Ungaria, ca țară vecină cu Ucraina, cel mai important aspect este împiedicarea extinderii războiului, prin urmare este "o veste deosebit de bună" că aceasta este poziția comună a NATO care se cristalizează în urma poziției adoptate de cei mai mari membri ai alianței.

În NATO "toată lumea știe că Ungaria este de partea păcii" și ca țară vecină "se află într-o situație specială". Péter Szijjártó a mai subliniat că NATO este o alianță de apărare, "iar interesul nostru și cea mai importantă sarcină a noastră este apărarea Ungariei și a cetățenilor ungari", relatează MTI.

De asemenea, se bucură de un sprijin larg și poziția, potrivit căreia trebuie depuse toate eforturile pentru evitarea unui conflict direct între NATO și Rusia. Situația este "extrem de fragilă" și "este nevoie de o precauție specială", de aceea "înțelegem și respectăm, desigur, că anumite state membre ajută Ucraina chiar și cu transporturi de arme, dar este foarte important ca aceste transporturi să nu aibă loc în cadrul NATO".

Țările membre sunt de acord că "NATO nu oferă armament în acest conflict", a spus Péter Szijjártó, care a adăugat: Ungaria a decis, de asemenea, să nu furnizeze arme Ucrainei și să nu permită tranzitul transporturilor de armament direct către Ucraina pe teritoriul său, deoarece acest lucru va asigura că țara nu va fi atrasă în război.

Péter Szijjártó a mai menționat că la această întâlnire informală s-a subliniat că în vederea evitării "consecințelor tragice provenite din anumite neînțelegeri, precum și a escaladării conflictului, trebuie menținută o comunicare strategică cu Rusia". Ungaria sprijină pe deplin acest lucru și salută faptul că miniștrii apărării din SUA și Rusia au avut o consultare telefonică directă în această săptămână.

Referitor la aspectele umanitare ale crizei, Péter Szijjártó a declarat că la această întâlnire a prezentat faptul că numărul refugiaților veniți din Ucraina în Ungaria se apropie de 700 de mii. "Bineînțeles că vom lăsa să intre pe oricine care fuge de război și vom avea grijă de ei".

Pe baza "dinamicii" situației de război, numărul refugiaților care vin în Ungaria nu se va diminua, dar "suntem gata să acordăn sprijin tuturor care fug din calea războiului", a mai spus ministrul de externe, care a menționat: Ungaria își menține poziția conform căreia, "poporul ungar nu are nicio vină că a izbucnit acest război și ca atare nimeni nu se poate aștepta ca poporul ungar să plătească prețul războiului".

Referitor la aspirațiile de aderare ale Finlandei și Suediei, Péter Szijjártó a subliniat că Ungaria a susținut în totdeauna "politica porților deschise”, dar trebuie luate în considerare și "sensibilitățile" semnalate de Turcia. În contextul noului document cadru strategic, planificat, al NATO, șeful diplomației ungare a subliniat că, pe lângă Est, "nu trebuie uitate provocările de securitate, de terorism și migrație ilegală din Sud".

Organizațiile teroriste încearcă să profite de faptul că Europa se concentrează asupra războiului din Ucraina și dat fiind faptul că Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari exportatori de cereale, scăderea exporturilor din cauza conflictului ar putea cauza serioase probleme alimentare în zonele care sunt deja instabile. Ceea ce ar putea conduce la o creștere a extremismului și a terorismului, care ar putea, implicit, declanșa noi valuri de migrație, a mai spus Péter Szijjártó.

Sursa: RADOR