Uciderea lui Andrei G. Karlov la Ankara a tras alarma la nivel mondial și a ridicat întrebări cu privire la dacă și care vor fi consecințele mai mari.

Pe social media, mulți au făcut o paralelă cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, care a dus la declanșarea Primului Război Mondial - o comparație pe care analiștii, din fericire, o resping.

Niciun grup nu a revendicat atacul, care a avut loc la o galerie de artă din capitala Turciei, unde Karlov a fost invitat să țină un discurs. Trăgătorul, care a fost ucis la locul faptei de către forțele de securitate, a strigat "Dumnezeu este mare" în arabă, iar mai târziu a cerut în turcă: "Nu uitați de Alep. Nu uitați de Siria".

Acest lucru poate fi un apropo la motivul pentru care l-a asasinat pe ambasadorul Rusiei la Ankara: Forțele Aeriene ruse au fost o parte esențială din asaltul de succes a Guvernului sirian din părțile deținute de rebeli în Alep, care a inclus atacuri pe scară largă asupra civililor.

Publicația New York Times a explicat ceea poate însemna acest episod pentru Turcia, Rusia, Siria și Statele Unite ale Americii.

Ar putea duce acest lucru la un conflict între Turcia și Rusia?

Pare foarte puțin probabil. Până în prezent, ambele țări încearcă să gestioneze situația și să trimită semnale de cooperare. Amândouă par să-și alinieze explicațiile pentru ceea ce s-a întâmplat, arătând cu degetul spre dușmani comuni, dar nu una către alta.

Motivul este Siria. În ultimele câteva luni, Turcia și Rusia s-au străduit să-și alinieze strategiile care odată creau conflicte între cele două state.

"Turcia are nevoie de Rusia pentru a-și promova interesele de război. Rusia are nevoie de Turcia să câștige, așa cum o definește câștigătoare, în Siria. Toată lumea are un stimulent să gestioneze acest lucru ca adulții", spune Aaron Stein, un expert turc de la Consiliul Atlantic.

O criză dată de un ambasador mort ar putea pune în pericol mizele cele două țări în Siria - sau, mai rău, să reînvie tensiunile destabilizatoare ale anului trecut - astfel că mai bine lucrează pentru a calma lucrurile.

De ce au existat tensiuni între Turcia și Rusia?

Tot pentru Siria, care arată volatilitatea situației. De asemenea, demonstrează că ambele țări sunt atât de concentrate pe protejarea agendele lor legate de Siria încât, chiar și liderii lor naționaliști, care așteaptă revendicări, așteaptă mai degrabă ca lucrurile să se calmeze.

Cele două țări au fost, și într-o anumită măsură, încă mai sunt, de părți opuse ale războiului sirian. Turcia se opune președintelui Siriei Bashar al-Assad și a sprijinit grupurile rebele. Rusia îl susține pe Assad și a intrat în conflict din partea sa în toamna anului 2015.

La scurt timp după ce Rusia a intervenit, avioanele sale au inceput bombardarea rebelilor turci, și a zburat de-a lungul - Turcia spune că și peste - graniței turco-siriană. În luna noiembrie 2015, Turcia a doborât un avion rusesc, precipitând o criză majoră și sporind temerile de război. De asemenea, ar fi tras și în Statele Unite, care sunt legate de tratat pentru a apăra Turcia, un aliat al NATO, și care au vrut să evite escaladarea în Siria.

În aceste condiții, asasinarea unui ambasador ar fi putut provoca un conflict și mai mare. Însă, pe parcursul anului trecut, relația dintre cele două țări s-a schimbat în mod semnificativ.

Cum de au devenit din dușmani parteneri?

După ani de zile în care a urmărit căderea lui Assad, Turcia s-a mutat în această vară la o strategie mai modestă: prevenirea ca grupurile de kurzi sirieni să acumuleze prea mult teritoriu de-a lungul frontierei. Această schimbare a aliniat Turcia cu Rusia.

Turcia se teme că controlul kurd al frontierei ar consolida separatismul kurd din țară, în timp ce Guvernul se luptă cu grupările kurde, având în vedere că unele din ele au efectuat atacuri teroriste.

Intrarea Rusiei în război a schimbat, de asemenea, calculul Turciei, ceea ce face campania împotriva lui Assad dintr-o dată mai costisitoare și mai puțin probabil să reușească.

Rusia, la rândul ei, inițial a luptat să câștige teren în fața rebelilor sirieni, dintre care unii au primit sprijin din Turcia. Moscova pare să fi ajuns la concluzia că este mai bine cu Turcia ca partener decât ca adversar.

Cele două țări păreau să cadă de comun acord în privința unei înțelegeri care a rămas neoficială: Turcia va scădea sprijinul pentru anumiți rebeli care au amenințat interesele rusești în Siria, iar Rusia va scădea sprijinul pentru grupurile de kurzi sirieni. Rusia a permis, de asemenea, trupelelor turcești și milițiilor aliate să ocupe teritoriul de frontieră sirian, care a fost controlat anterior de kurzi și Statul Islamic.

Stein, de la Consiliul Atlanticului a numit aranjamentul "Alep pentru Al Bab": Rusia și Assad ar lua Alep, în timp ce milițiile turcești aliate ar lua orașul strategic aranjat Al Bab.

Pentru că orașele sunt aproape adiacente, campaniile turcești și rusești sunt un beneficiul reciproc. În același timp, cu forțele lor doar la câteva mile distanță, o defalcare majoră în urma asasinării lui Karlov ar fi pur și simplu prea periculos de tolerat.

Va schimba asasinarea ceva?

Nu există nici un indiciu până acum că Turcia sau Rusia își vor modifica politicile Siria. În orice caz, atacul poate cimenta parteneriatul lor.

Stein a prezis că președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan va căuta să abată atenția de la politica nepopulară privind Siria a Guvernului său prin blamarea Statelor Unite pentru atac folosindu-se de clericul turc Fethullah Gulen, pe care Erdogan l-a acuzat, de asemenea, pentru tentativa de lovitură de stat din Turcia din această vară.

Gulen a negat acuzațiile, iar Washingtonul a refuzat să-l extrădeze, invocând o lipsă de dovezi, lucru ce a tensionat relațiile dintre Statele Unite și Turcia, deși această tensiune îi servește lui Erdogan, ajutându-l să-și mobilizeze sprijinul acasă, unde America este nepopulară.

Ce s-a întâmplat în ultimele ore de după atac

După asasinarea lui Karlov și după ce autoritățile turce au anunțat că investighează dacă tânărul polițist asasin are legături cu mișcarea gulenistă a clericului din Philadelphia, Fethullah Gulen a afirmat, luni noaptea, că aceasta reprezintă "un act odios" și a cerut autorităților turce să identifice orice persoană care l-a ajutat pe atacator să-și ducă la capăt planul criminal, potrivit Reuters.

"Condamn în cei mai puternici termeni acest odios act de teroare. Experții turci și internaționali au atras atenția în repetate rânduri cu privire la deteriorarea situației de securitate și la măsurile de combatere a terorismului luate de executivul turc prin transferarea câtorva sute de polițiști antiterorism în poziții irelevante, precum și prin demitarea și închiderea altora după 2014", a spus Gulen.

"Cel mai mare perdant din toată această tragedie va fi Washingtonul. Este complet contraintuitiv, dar este Washingtonul", a spus Stein, încheie New York Times.

Putin și Erdogan, de acord

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan și liderul Rusiei, Vladimir Putin, au purtat o discuție telefonică, luni seara, despre asasinarea ambasadorului Andrei Karlov. După încheierea acesteia, cei doi au ieșit la declarații.

Președintele rus Vladimir Putin a susținut că asasinarea ambasadorului a avut ca obiectiv să submineze relațiile ruso-turce și a urmărit să pună capăt procesului de pace din Siria, dar răspunsul la asasinarea ambasadorului rus în Turcia va fi consolidarea luptei împotriva terorismului. Liderul de la Kremlin a precizat că o echipă de anchetatori ruși va merge la Ankara.

"A fost comisă o crimă și a fost fără îndoială o provocare menită să obstrucționeze normalizarea relațiilor turco-ruse și să încetinească eforturile de pace din Siria făcute de Rusia, Turcia, Iran și alții. Nu putem răspunde decât într-un fel — să intensificăm lupta împotriva terorismului. Bandiții vor simți schimbarea", a spus Putin.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a precizat la rândul lui că asasinarea diplomatului rus reprezintă o provocare pentru subminarea relațiilor dintre Turcia și Rusia, dar cei care își doresc acest lucru nu vor reuși niciodată. El a menționat că Turcia și Rusia vor înființa o comisie comună de anchetă cu privire la acest caz.

"La discuția din această seară cu Vladimir Putin am fost amândoi de acord că a fost o provocare. Nu se pune problema vreunui conflict. Am convenit ca în special în lupta împotriva terorismului solidaritatea noastră să fie și mai puternică. Știm că ceea ce s-a întâmplat este o provocare pentru subminarea relațiilor Turcia - Rusia, dar conducerea Rusiei și cea a Republicii Turcia au voința necesară pentru a nu ceda. Vom înființa o comisie comună de anchetă. S-au luat măsuri suplimentare pentru garantarea siguranței la ambasadă și consulatele Rusiei din Turcia. Se fac pașii necesari", a spus Erdogan.

"Mă adresez celor care încearcă să strice aceste relații dintre noi și Rusia, care sunt foarte importante pentru noi și pentru regiune: «Nu o să reușiți niciodată, degeaba așteptați asta»", a insistat președintele turc.

De altfel, chiar și ambasadorul Rusiei în Turcia Andrei Karlov a contribuit la relansarea relațiilor dintre Ankara și Moscova, în urma unor puternice turbulențe.

Între timp, poliția turcă a arestat șase persoane în legătură cu asasinarea ambasadorului rus în Turcia și locuința lui Mevlüt Mert Altıntaș, bărbatul care l-a ucis pe ambasadorul Rusiei în Turcia, a fost percheziționată, în timp ce mama și sora atacatorului au fost ridicate și duse la Poliție pentru audieri, iar un alt bărbat a fost arestat după ce a tras focuri de armă în fața Ambasadei Statelor Unite din Ankara la câteva ore după ce ambasadorul rus în Turcia a fost asasinat.

Și reprezentanții Comitetului de Investigații din Rusia au început o anchetă.

Iar un grup de experți ruși se va deplasa marți în Turcia pentru a ancheta împreună cu omologii turci asasinarea, potrivit ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, care este convins că prin acest lucru s-a încercat subminarea procesului de normalizare a relațiilor dintre Rusia și Turcia cu scopul de a împiedica lupta eficientă împotriva terorismului în Siria.

Și Washingtonul, pe care Stein l-a numit "cel mai mare perdant din toată această tragedie", s-a declarat dispus să ofere asistență Rusiei și Turciei în anchetă.

SUA a condamnat asasinatul și au descris atacul drept "un asalt asupra drepturilor tuturor diplomaților de a avansa în siguranță și securitate și de a-și reprezenta națiunile în lume". "Condamnăm orice act de violență, oricare ar fi sursa acestuia. Gândurile și rugăciunile noastre se îndreaptă spre ambasador și spre familia acestuia", potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.

Trupul neînsuflețit al lui Andrei Karlov va fi repatriat marți la Moscova, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ambasadei ruse, Irina Kasimova.

"Mai târziu în cursul zilei de astăzi (marți – n.r.) va avea loc pe aeroport o ceremonie cu un număr limitat de participanți. Diplomații din Turcia și oficiali de rang înalt urmează să ia parte la ceremonie. După aceea, cadavrul ambasadorului va fi trimis în Rusia. Familia sa, medicul Ambasadei și psihologi ai Ministerului rus de Externe care au ajuns la Moscova vor însoți trupul neînsuflețit", a adăugat Kasimova.

În concordanță cu ordinele președintelui rus, Ambasada Rusiei îl va recomanda pe Andrei Karlov pentru o distincție de stat, a mai precizat Kasimova.

"Credem că atacul este o provocare menită să submineze îmbunătățirea relațiilor bilaterale precum și să împiedice o luptă eficientă împotriva terorismului în Siria", a adăugat ea.

Presa rusă scrie, marți, că asasinarea ambasadorului rus în Turcia nu va afecta relațiile între Moscova și Ankara, două țări care s-au apropiat puternic în cursul verii, după aproape un an de criză diplomatică gravă pe fondul războiului din Siria.