Ucraina încearcă să convingă lumea de toleranța sa pentru diversitate, folosindu-se de faima Eurovisionului. În aceeași săptămână în care concurenții din toată Europa o celebrează la Kiev, Bucureștiul votează împotriva căsătoriilor între homosexuali.

Înaintea finalei de la Kiev a concursului Eurovision, o "extravaganță" îmbrățișată de comunitatea LGBT, motto-ul Ucrainei "Celebrăm diversitatea" sună mai degrabă ca un "wishful thinking". Realitatea este cu totul alta.

Trasă în jos de moștenirea sovietică, dar plină de aspirații europene înalte, țara est-europeană sfâșiată de criză încearcă să folosească lumina reflectoarelor globale ale concursului Eurovision pentru a-și arăta toleranța față de valori prețuite în Occident, comentează EurActiv.com.

Cu toate acestea, sub fațada liberală trasă peste Kiev, resentimentele și furia s-au răsfrânt printre grupuri de extremă dreaptă și clerici puternici care tratează homosexualitatea cu dispreț.

Și, în timp ce grupul de drepturi LGBT Kiev Pride distribuie hărți ale unor locuri prietenoase cu homosexualii, ascunse în umbra bisericilor ortodoxe, atacurile violente împotriva homosexualilor sunt deja o rutină în Ucraina. Chiar și premierul se cutremură la gândul legalizării căsătoriei între persoane de același sex.

"Doamne ferește! Noi nu vom sprijini niciodată acest lucru", a exclamat Volodymyr Groysman în noiembrie 2015.

Cel mai mare curcubeu din lume

Pentru a scoate ochii turiștilor în ceea ce privește acceptarea diversității, autoritățile din Kiev au decis să vopsească în culorile curcubeului (steagul LGBT) un arc gigantic din inima orașului, un monument care simbolizează legătura dintre Ucraina și Rusia din era sovietică. 

Ucraina și-a dorit să se distingă foarte mult de Rusia, vecinul ei estic, care a atras condamnarea globală împotriva represiunilor împotriva comunității LGBT, iar astfel arcul de 35 de metri care se ridică deasupra râului Dnipro, trebuia să devină cel mai mare curcubeu artificial din lume.

Grupul ultranaționalist de dreapta Sektor a rezistat inițiativei

Inițiativa a reușit doar parțial, iar arcul pare a fi acum un monument ciudat: o parte curcubeu, o parte metal gri strălucitor, pentru că orașul a oprit lucrările la proiect atunci când s-au confruntat cu activiștii ostili de dreapta din grupul Sektor, fluturând bannerele lor de culoare roșie și neagră. 

"Kievul nu este capitala europeană a homosexualilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Sektor, Artem Skoropadskiy, pentru AFP, scrie EurActiv.com.

Și preotul ortodox Feodosie a avertizat că arcul curcubeului din Kiev ar putea pune în pericol întregul sistem de valori sociale al țării.

"Vor exista consecințe inevitabile pentru întreaga națiune dacă această ideologie și aceste păcate se vor răspândi peste tot cu ajutorul unui astfel de simbol enorm", a declarat el pentru AFP, mai scrie EurActiv.com.

Dar mulți ucraineni, printre care Zoryan Kis, un activist LGBT homosexual, consideră că arcul curcubeului aproape complet este "o metaforă perfectă pentru sărbătorirea diversității în Ucraina".

"În principiu, arată că diversitatea nu este pe deplin realizată în Ucraina, dar că suntem aproape acolo", a spus el într-o notă optimistă.

Grupurile internaționale pentru drepturile omului au lăudat Ucraina pentru că a introdus recent o legislație care oferă mai multă protecție comunității LGBT.

Ucraina a interzis discriminarea sexuală în ocuparea forței de muncă în 2015, după ce a fost presată de Uniunea Europeană, la care visează să adere.

Dar Human Rights Watch a remarcat în 2017 că "sentimentul anti-LGBT rămâne puternic printre oficialii guvernamentali de nivel înalt și public" în Ucraina.

Homosexualii "nu ar trebui să existe"

În ciuda măsurilor suplimentare de securitate luate înaintea concursului, lumea "socială" a Ucrainei a fost bulversată de modul violent în care a fost bătută o lesbiană la începutul acestei luni.

Gala Korniyenko, în vârstă de 40 de ani, și prietena ei, Nataliya, au plecat la pescuit în mediul rural și au dat de un grup de bărbați care dădeau o petrecere, stropită cu mult alcool.

Când unul dintre ei a aflat că Nataliya este lesbiană, a împins-o la pământ și a început să o lovească, în timp ce ceilalți priveau.

"A țipat că o va ucide și o va îngropa, iar oamenii ca ea nu ar trebui să existe", a declarat Kornienko pentru AFP.

Nataliya a suferit o contuzie, dar Korniyenko a spus că există încă semne că vremurile se schimbă, deoarece atacul a primit o atenție sporită. Ea a mai spus că comunității LGBT nu îi mai este frică să vorbească.

"Acum doi ani am fi tăcut", a spus Korniyenko.

Cu toate acestea, activistul Kis a cerut cuplurilor de homosexuali și lesbiene care vin la Kiev pentru Eurovision să nu-și manifeste afecțiunea în public.

"Nouăzeci și cinci la sută dintre oameni ar reacționa în mod normal, dar există întotdeauna un risc că veți întâlni un adolescent nebun de extremă dreaptă", a avertizat Kis.

România nu se diferențiază prea mult de Ucraina, deși este membră a UE

Chiar dacă, în comparație cu Ucraina, România este membră a Uniunii Europene, poziția sa nu este aproape deloc diferită de cea a Kievului. Concurenții României, Ilinca și Alex Florea, vor cânta și vor celebra diversitatea în Ucraina, în finala concursului Eurovision, în aceeași săptămână în care, în țara lor, deputații au votat revizuirea Constituției pe tema definiției familiei.

Potrivit propunerii de modificare, alineatul 1 al articolului 48 din Constituție urmează să aibă următoarea formă: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor". Inițiativa urmează să fie trimisă Senatului pentru dezbatere și vot. În cazul în care aceasta va fi votată, se va ajunge la referendum.

Dacă va accepta modificarea Consituției, România nu doar că va îngrădi drepturile LGBT, care este și scopul acestui demers, dar va spune clar și că un părinte sau un bunic care își crește singur copilul sau nepotul nu reprezintă o familie.

Doar un sfert dintre români sunt de acord cu mariajele în cuplurile de homosexuali

Doar un sfert dintre români sunt de acord cu mariajele în cuplurile de homosexuali, arată o cercetare sociologică realizată de institutul Pew Research Center în 18 țări, citată de Digi24.

Sondajul arată atitudinea cetățenilor din estul și sud-estul Europei față de această temă socială. 74% dintre romani nu sunt de acord cu căsătoriile homosexuale. Studiul mai arată că românii care au până în 35 de ani acceptă căsătoriile homosexuale într-un procent mai mare, de 33%, în timp ce românii peste 35 de ani au o medie de acceptare de 23%. Mai mult, nu mai puțin de 82% dintre români consideră că homosexualitatea este imorală, potrivit Digi24.

Sondajul mai arată că acceptarea homosexualității este mai mare în țările majoritar catolice decât în cele ortodoxe.

În România, datele au fost colectate în perioada iulie - octombrie 2015. Sondajul a avut un eșantion de 1.361 de români, iar marja de eroare este +/- 4,5 puncte.