Documentul consultat de publicația germană prevede că pentru fiecare sirian ajuns în insulele grecești și reprimit de Ankara, UE va prelua un alt refugiat sirian, de data aceasta dintre cei aflați în taberele din Turcia.

În acest scop, va fi stabilit un mecanism între Turcia și Grecia, cu asistență din partea CE, a agențiilor UE, a statelor membre și a Agenției ONU pentru refugiați. În privința preluării vor avea prioritate refugiații care nu au intrat sau nu au încercat să intre ilegal pe teritoriul Uniunii Europene.

Pentru început, vor fi distribuiți în statele membre UE 18.000 de refugiați sirieni, onorându-se astfel angajamentele luate de statele membre la Consiliul din 22 iulie 2015.

În a doua etapă, vor fi preluați pe baze voluntare până la 54.000 de refugiați. În cazul în care numărul celor returnați în Turcia va fi mai mare, mecanismul va fi revizuit.

Miercuri, în cadrul intervenției din Bundestag, cancelarul german Angela Merkel a făcut apel la solidaritatea europenilor și a pledat pentru cote obligatorii. După cum arată draftul concluziilor finale, apelul lui Merkel nu a fost urmat. În pofida dorinței cancelarului și a Comisiei Europene, multe state membre nu au fost de acord cu cote obligatorii nici măcar în cazul unui număr mic de refugiați.

Chiar dacă multe state nu au respins ideea acordului cu Turcia, ele au fost nemulțumite de modul în care Berlinul a abordat reuniunea din 7 martie. Statele membre nu au fost prea încântate de faptul că germanii și turcii au negociat singuri acordul, punându-i pe ceilați lideri europeni în fața faptului împlinit.

Prin urmare, de data aceasta, negocierile au fost conduse în mare parte de președintele Consiliului European, Donald Tusk. Înainte de summit, Tusk s-a declarat mai degrabă "prudent” decât "optimist” în ceea ce privește rezultatul discuțiilor. 

Cât de eficient e planul

Angela Merkel și Comisia Europeană speră că prin aplicarea acestui plan va fi descurajată intrarea ilegală a refugiaților în UE, apreciind că refugiații nu își vor mai risca viața doar pentru a fi trimiși înapoi în Turcia.

Problema este că numărul stabilit – 72.000 – este mic în raport cu cei circa 2,7 milioane de refugiați sirieni din Turcia. În plus, distribuirea celor 54.000 nu poate începe imediat, deoarece nu există un cadru legal, întrucât, anul trecut, s-a decis relocarea refugiaților din Grecia, Italia și Ungaria.

O altă problemă este că nu s-a stabilit ce se va întâmpla dacă, după ce europenii îi vor prelua pe cei 72.000, refugiații vor continua să vină pe insulele grecești.

Nu este clar nici câte state se vor alătura mecanismului în afara Germaniei. Slovenia, Polonia, România și Bulgaria au anunțat deja că nu-și vor lua "noi angajamente în procesul de redistribuire a refugiaților”, după cum a fost transmis la Berlin ambasadorul german la UE Silberberg.

Iohannis a subliniat caracterul voluntar al relocării

Înainte de a pleca la summit, președintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină deciziile UE privind sprijinirea Turciei, cu unele condiții.

România agreează aceste măsuri, însă, trebuie spus foarte clar, cu respectarea legislației europene în materie și cu respectarea, aici trebuie să subliniem de două ori, caracterului voluntar al relocării, al resettlement-ului, cum se spune, deci, practic, a preluării migranților din Turcia și relocarea lor într-o țară din Uniunea Europeană,

a afirmat Iohannis.

"Aceste chestiuni, de asemenea, vor duce la discuții, fiindcă, vă amintiți, există un mecanism obligatoriu, hotărât anul trecut în JAI. Acest mecanism va fi parțial aplicat, se pare, așa este propunerea, și pentru a aduce migranții din Turcia în Europa. Nu sunt lămurite toate detaliile, de aceea nici nu vreau să insist, dar am vrut să înțelegeți cam care sunt problemele care vor fi dezbătute, probabil mult mai intens decât altele", a mai spus președintele român.

Șansele de reușită depind și de greci

Scepticii apreciază că șansele de reușită sunt mici în viitorul apropiat. Draftul prevede că relocarea va începe abia după ce Turcia va reduce substanțial numărul de refugiați care ajung în Grecia prin Marea Egee. Ori în acest moment este discutabil cât de pregătită este Turcia în acest sens.

În plus, punerea în aplicare a acordului depinde și de Grecia. Autoritățile elene trebuie să se asigure că procedurile din hotspot-uri sunt efectuate conform standardelor europene, ceea ce în prezent nu se întâmplă în totalitate.

Totodată, draftul prevede că Turcia îi va trata pe refugiații returnați conform legislației internaționale și nu-i va trimite înapoi în țările de origine. În trecut, au existat acuzații la adresa autorităților de la Ankara privind returnarea sirienilor într-o țară aflată în plin război.

Documentul prevede și o accelerare a procesului de liberalizare a vizelor pentru cetățenii turci. Comisia ar urma să facă o propunere până la sfârșitul lunii aprilie, dar Consiliul și Parlamentul European, mult mai critice la adresa Turciei, ar putea avea altă părere.

Referitor la deschiderea de noi capitole de negociere, se precizează că se va întâmpla "cât mai curând posibil". Cu toate acestea, negocierile, potrivit experților, ar putea dura câțiva ani.