Până la sfârșitul săptămânii viitoare, UE și Turcia trebuie să ajungă la un acord pe tema refugiaților. În noaptea de luni spre marți, după încheierea summitului UE-Turcia, cancelarul german, Angela Merkel, a evocat "pasul calitativ" făcut la reuniunea de la Bruxelles. Nu s-a ajuns însă la un acord final. Spiegel Online prezintă principalele rezultate ale reuniunii și punctele asupra cărora liderii europeni și turci nu au reușit să se înțeleagă:

Relocarea refugiaților:

Ankara a propus să reprimească toți "migranții ilegali" care reușesc să ajungă din Turcia în insulele grecești. Dar costurile ar trebui să fie suportate de UE. Totodată, pentru fiecare migrant ilegal returnat în Turcia, Uniunea Europeană trebuie să preia un cetățean sirian refugiat din cauza războiului civil, după cum a anunțat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În declarația summitului, propunerea turcilor a fost "salutată călduros". "Vremea imigrației ilegale a trecut", a apreciat președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Liberalizarea vizelor și aderarea Turciei la UE

Premierul Ahmet Davutoglu a solicitat liberalizarea rapidă a vizelor pentru cetățenii turci, cerință pe care europenii sunt dispuși să o accepte. "Sperăm ca până la sfârșitul lunii iunie cetățenii turci să poată călători fără vize în Spațiul Schengen", a declarat președintele Parlamentului European, Martin Schulz, subliniind că până a ajunge la această decizie mai trebuie trecute niște obstacole în UE.

Totodată, Ankara dorește progrese în negocierile de aderare la UE. Dar o aderare a Turciei la UE "nu este pe ordinea de zi", a declarat cancelarul Angela Merkel. Pe de altă parte, conflictul din Siria și alte crize au arătat în mod clar cât de importantă este o relație strategică cu Turcia. 

Ajutor pentru Grecia

Din cauza închiderii rutei balcanice, în prezent zeci de mii de refugiați sunt blocați în Grecia. Comisia Europeană avertizează asupra unei "crize umanitare" și susține că trebuie oferit mai mult sprijin autorităților elene.

În primul rând este nevoie de mai mulți bani. Statele membre sprijină planul Comisiei privind ajutorul umanitar de urgență pentru țările europene afectate de criza refugiaților. Planul prevede alocarea a 700 de milioane de euro până în 2018. Anul acesta ar urma să fie oferiți circa 300 de milioane de euro, cea mai mare parte Greciei.

Și planul adoptat anul trecut privind redistribuirea a 160.000 refugiați în toate țările UE ar trebui să fie "accelerat în mod semnificativ", au decis participanții la summit. Până acum au fost redistribuiți doar 872 din cei 160.000 de refugiați: 338 din Italia și 534 din Grecia.

Premierul grec Alexis Tsipras i-a avertizat pe colegii săi să nu se lase cuprinși de euforie: rezultatele summitului sunt doar un pas înainte.

Revenirea la regulile Schengen și polițiști de frontieră în Grecia

Până la sfârșitul anului ar trebui să se revină la funcționarea normală a Spațiului Schengen, fără controale la frontierele interne. Comisia UE a propus un sprijin mai mare pentru Grecia în securizarea frontierelor.

Frontex ar trebui să solicite statelor membre forțe suplimentare pentru paza granițelor elene, iar Europol ar trebui să trimită funcționari în Grecia pentru a ajuta în lupta împotriva traficanților și pentru a detecta eventuali jihadiști în centrele de înregistrare.

Ruta balcanică

Pe ruta balcanică au venit anul trecut din Grecia în Europa sute de mii de refugiați, cei mai mulți având ca țintă Germania. "Fluxurile migratorii neregulate pe ruta Balcanilor de Vest s-au încheiat", se arată în declarația summitului.

Dar, la presiunea cancelarului german, a fost eliminată formularea "rută balcanică închisă". O astfel de menționare ar fi legitimat, potrivit Germaniei, acțiunile unilaterale, criticate anterior, ale Austriei și statelor balcanice privind închiderea frontierelor.