Marți după-amiază a reacționat și Ministerul Afacerilor Externe, precizând că regretă faptul că, "în pofida tuturor demersurilor autorităților române pe lângă partea ucraineană, care au semnalat că Legea educației în forma actuală diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității românești, președintele Ucrainei a promulgat, la 25 septembrie, actul normativ".

MAE reamintește angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, "de respectare a normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare a faptului că nivelul și calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noile norme".

Ministerul afirmă că va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina.  

"MAE solicită ferm autorităților ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor aparținând minorității naționale române de a învăța în limba lor maternă", se arată în comunicat.

***

"Ungaria va bloca toate demersurile în cadrul Uniunii Europene care ar reprezenta un pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic", a susținut șeful diplomației de la Budapesta, potrivit unui comunicat de pe site-ul Guvernului ungar.

"Putem garanta că acest lucru va fi dureros pentru Ucraina în viitor", a mai spus ministrul de Externe, aflat în Singapore, într-o delegație oficială condusă de premierul Viktor Orban. 

Szijjártó a catalogat drept "rușinoasă" și "scandaloasă" decizia președintelui de a promulga legea.

Până acum, președintele Poroșenko a declarat că vrea să aducă Ucraina mai aproape de Europa, dar prin promulgarea legii "a îndepărtat-o de Europa și a făcut un pas uriaș în direcția opusă", a afirmat Szijjártó.

Petro Poroșenko vorbea de o Ucraină europeană, dar "acum poate uita de toate intențiile și obiectivele" în acest sens, ca urmare a faptului că Ungaria va bloca toate inițiativele care ar putea fi "favorabile" Kievului în toate forumurile și organizațiile internaționale, în primul rând în UE.

Noua lege a educației adoptată la începutul acestei luni de către Rada ucraineană a provocat proteste în Ucraina și în afara țării, ca urmare a faptului că reduce drepturile minorităților de a învăța în limba maternă.

Conform legii, cu excepția orelor de limbă și literatură maternă, începând cu clasa a cincea, copiii vor învăța doar în limba ucraineană.

Ministrul ucrainean al educației, Lilia Grinevici, a declarat pentru televiziunea 112 că pot fi luate în calcul discuții despre modificarea noii Legi a învățământului după o consultare extinsă la nivel de experți, scrie TocPress.info.

"Putem aduce modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menține dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă țară vorbitoare a limbii lor. Aici, este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabilește lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare", a explicat ea.

Ministrul a mai spus că se va întâlni miercuri cu omologul român, iar luna viitoare cu ministrul resurselor umane din Ungaria.

Cum explică situația ambasadorul Ucrainei la București

Ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, a avut marți o discuție cu parlamentarii români, cărora le-a explicat că reforma educației din țara sa este una "foarte complexă și globală" și nu vizează exclusiv minoritățile naționale.

Dând asigurări că în Ucraina drepturile minorităților sunt respectate, Oleksandr Bankov a spus că înțelege "îngrijorările și poziția părții române".

El a explicat că, atunci când vor fi discutate normele de aplicare ale legii-cadru, va fi abordată și problema minorităților naționale. Diplomatul a mai spus că va exista un an de tranziție.

"Nu se vor închide școlile unde predarea se face acum în limbile minorităților respective...Nu vorbim de profesori care vor fi dați afară pentru că acum ei predau în limba română, de exemplu", a declarat ambasadorul, adăugând că aceștia vor beneficia de cursuri de pregătire pentru predarea în limba ucraineană.

Totodată, ambasadorul, care vorbește destul de bine limba română, a recunoscut că "s-a mers pe calea de a exclude limba rusă".

În cadrul dezbaterii din Parlament, Eugen Tomac (ALDE) a criticat împărțirea în continuare, în mod artificial, în români și moldoveni, o politică cu rădăcini înainte de 1990.

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) și "moldoveni" (258.600 persoane).