Declaraţia a fost făcută marţi agenţiei MTI de către ministrul de Externe, Péter Szijjártó, după ce preşedintele Petro Poroşenko a promulgat legea care îngrădeşte predarea în limba minorităţilor din Ucraina. România nu a avut o reacţie oficială.

Marţi după-amiază a reacţionat şi Ministerul Afacerilor Externe, precizând că regretă faptul că, "în pofida tuturor demersurilor autorităţilor române pe lângă partea ucraineană, care au semnalat că Legea educației în forma actuală diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității românești, președintele Ucrainei a promulgat, la 25 septembrie, actul normativ".

MAE reaminteşte angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, "de respectare a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare a faptului că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noile norme".

Ministerul afirmă că va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina.  

"MAE solicită ferm autorităţilor ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de a învăţa în limba lor maternă", se arată în comunicat.

***

"Ungaria va bloca toate demersurile în cadrul Uniunii Europene care ar reprezenta un pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic", a susţinut şeful diplomaţiei de la Budapesta, potrivit unui comunicat de pe site-ul Guvernului ungar.

"Putem garanta că acest lucru va fi dureros pentru Ucraina în viitor", a mai spus ministrul de Externe, aflat în Singapore, într-o delegaţie oficială condusă de premierul Viktor Orban. 

Szijjártó a catalogat drept "ruşinoasă" şi "scandaloasă" decizia preşedintelui de a promulga legea.

Până acum, preşedintele Poroşenko a declarat că vrea să aducă Ucraina mai aproape de Europa, dar prin promulgarea legii "a îndepărtat-o de Europa şi a făcut un pas uriaş în direcţia opusă", a afirmat Szijjártó.

Petro Poroşenko vorbea de o Ucraină europeană, dar "acum poate uita de toate intenţiile şi obiectivele" în acest sens, ca urmare a faptului că Ungaria va bloca toate iniţiativele care ar putea fi "favorabile" Kievului în toate forumurile şi organizaţiile internaţionale, în primul rând în UE.

Noua lege a educaţiei adoptată la începutul acestei luni de către Rada ucraineană a provocat proteste în Ucraina şi în afara ţării, ca urmare a faptului că reduce drepturile minorităţilor de a învăţa în limba maternă.

Conform legii, cu excepţia orelor de limbă şi literatură maternă, începând cu clasa a cincea, copiii vor învăţa doar în limba ucraineană.

Ministrul ucrainean al educației, Lilia Grinevici, a declarat pentru televiziunea 112 că pot fi luate în calcul discuții despre modificarea noii Legi a învățământului după o consultare extinsă la nivel de experți, scrie TocPress.info.

"Putem aduce modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menține dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă țară vorbitoare a limbii lor. Aici, este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabilește lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare", a explicat ea.

Ministrul a mai spus că se va întâlni miercuri cu omologul român, iar luna viitoare cu ministrul resurselor umane din Ungaria.

Cum explică situaţia ambasadorul Ucrainei la Bucureşti

Ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, a avut marţi o discuţie cu parlamentarii români, cărora le-a explicat că reforma educaţiei din ţara sa este una "foarte complexă şi globală" şi nu vizează exclusiv minorităţile naţionale.

Dând asigurări că în Ucraina drepturile minorităţilor sunt respectate, Oleksandr Bankov a spus că înţelege "îngrijorările şi poziţia părţii române".

El a explicat că, atunci când vor fi discutate normele de aplicare ale legii-cadru, va fi abordată şi problema minorităţilor naţionale. Diplomatul a mai spus că va exista un an de tranziţie.

"Nu se vor închide şcolile unde predarea se face acum în limbile minorităţilor respective...Nu vorbim de profesori care vor fi daţi afară pentru că acum ei predau în limba română, de exemplu", a declarat ambasadorul, adăugând că aceştia vor beneficia de cursuri de pregătire pentru predarea în limba ucraineană.

Totodată, ambasadorul, care vorbeşte destul de bine limba română, a recunoscut că "s-a mers pe calea de a exclude limba rusă".

În cadrul dezbaterii din Parlament, Eugen Tomac (ALDE) a criticat împărţirea în continuare, în mod artificial, în români şi moldoveni, o politică cu rădăcini înainte de 1990.

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi "moldoveni" (258.600 persoane).