Obiectivul României de aderare la zona euro în 2019 reprezintă o oportunitate pentru accelerarea reformelor structurale în economie. Speakeri la eveniment: Angela Filote, șef al Reprezentanței Comisiei Europene, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, Istvan Szekely, Director, DG ECFIN, Comisia Europeană. 

Conferința își propune să dezbată pașii necesari pentru adoptarea monedei euro, luând în considerare atât criteriile de convergență nominală, cât și convergența reală, precum și reformele structurale necesare în vederea reducerii decalajului actual cu țările din zona euro. 

Evenimentul urmărește să sublinieze nevoia ca măsurile de politică monetară și fiscală să fie însoțite de politici sectoriale în domenii precum energie și infrastructură, piața muncii, administrație publică, sănătate, educație, cercetare științifică și inovare.

Conferința este organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în parteneriat cu Banca Națională a României.

În curs de actualizare: principalele declarații, pe parcursul evenimentului. 

Angela Filote: 

- nu se pune problema dacă România va adera din 2 motive: obligația asumată de România prin tratatul de aderare și faptul că există un consens larg în România privind oportunitatea de aderare, reprezentanții puterii și opoziției și ai principalelor instituții naționale. 

- ar putea fi viitorul proiect major de țară al României și are nevoie de un sprijin larg. Dacă vorbim despre când se va adera, avem deja o țintă stabilită, anul 2019. Este ca și cum dacă aș vrea să merg la Bruxelles din Bârlad ar trebui să iau mai întâi trenul la București și apoi avionul la Bruxelles; acea călătorie pe traseul intern durează mai mult și este mai riscantă decât călătoria pe traseul extern. 

- Cum se va realiza ? Răspunsul este - prin reforme structurale. Reformele nu au succes decât dacă sunt asumate de statul membru. 

Mugur Isărescu/ Principalele declarații:  

- Zilele intră în sac, timpul devine scurt pentru a ne atinge ținta

- În UE trăim într-o perioadă în care se schimbă cumva paradigma pentru procesul de adoptare a euro; în mod clar nu depinde numai de noi ci și de filosofia de la Bruxelles.

- Convergența reală - câteva repere; România are șanse ca până în 2019 să aibă toate criteriile nominale îndeplinite.

- Cel mai mare pericol este să se considere că adoptarea euro este o simplă schimbare de bancnotă, este schimbarea întregii economii, o schimbare culturală. 

- În 25 de ani niciodată nu am văzut situația macroeconomică a României mai bună ca acum/ Dar există riscul să abandonăm reformele structurale și să intrăm într-un derapaj. 

- Cum am ajuns noi să avem obsesia unui deficit bugetar mai mare, ca și cum asta le-ar rezolva pe toate? 

- Acest program poate acționa ca un catalizator pentru reformele structurale. Uităm că aceasta este chestiunea principală. Avem 2 programe de reforme cu UE și FMI și ambele sunt întârziate. 

- O dată țintă poate să pregătească mai bine procesul/ 

- Dispărând ajustarea prin cursul de schimb toată povara cade pe fiscalitate, pe întreprinderi.

Dat fiind că nu avem o foaie de parcurs nu văd posibil un obiectiv, fie că este 2019 sau 2020, o listă cu obiective intermediare, cu pași de urmat. Angajamentul formal trebuie să fie însoțit de un plan de acțiune, să fie însoțit de o susținere explicită din partea tuturor partenerilor politici; 

Punctul de vedere exprimat de Comisarul european (Dombrovskis) la București este legat de intrarea în mecanismul de schimb ERM II / În cazul României nu avem un curs de piață/ Teoretic în cazul României nu va fi nevoie de mai mult de 2 ani dar s-ar putea totuși să fie nevoie. 

ERM II ar fi precum a sta în anticameră la șef, unde nu trebuie să miști, dar cu cât stai mai mult tentația să miști este cu atât mai mare. 

Am colaborat exemplar până acum cu băncile cu capital grecesc cu cu supravegherea Băncii Naționale a Greciei.

Mai sunt criteriile de la Maastricht suficiente? Am văzut și situații, unele țări care erau în urma României, precum Slovacia, a intrat înaintea Cehiei. Trebuie să ne dea de gândit, de ce nu a vrut Cehia să intre. 

Sustenabilitatea - mai ales după crizele recente, apar modificări importante. A câștigat teren imaginea de ansamblu, precum procedura de dezechilibru macroeconomic; nu ne mai uităm doar la cele 5 criterii. 

Istvan Szeleky, seful misiunii pentru România, DG ECFIN, Comisia Europeană: 

- pregătirea pentru o integrare de succes în zona euro înseamnă reforme structurale majore