Timpurile sunt cele care îl fac decisiv. Contraofensiva ucraineană este în stagnare. Pentru prima dată de la izbucnirea războiului, se naște sentimentul că Rusia chiar câștigă. Determinarea mult lăudată a Occidentului de a sprijini Ucraina este tot mai slăbită. Balcanii de Vest clocotesc, iar alegerile prezidențiale din SUA de anul viitor nu prevestesc nimic bun pentru Europa.

Există presiuni asupra liderilor UE, care se vor întâlni la Bruxelles în perioada 14-15 decembrie, pentru a începe megocieri de aderare la UE cu Ucraina și Moldova și pentru a conveni asupra unui pachet de 50 de miliarde de euro ajutor financiar pentru Kiev, scriu Piort Buras și Engjellushe Morina, de la ECFR, în publicația bulgară Dnevnik.

Ar fi bine să nu subestimeze cât de serioase sunt aceste două decizii. Trebuie să îi trimită un semnal clar lui Putin că speranțele lui de a schimba cursul războiului în favoarea sa sunt mult prea timpurii. Ei nu ar trebui să lase îndoieli cu privire la viziunea europeană pentru Ucraina și că UE este angajată în aderarea țării la blocul european.

În sens mai larg, liderii ar trebui să-i convingă pe cetățenii europeni că au sens eforturile de a se alătura Ucrainei și alte țări în perspectiva viitorului Uniunii Europene. Măsurile decisive sunt mai importante ca niciodată.

După cum arată un nou sondaj de opinie, realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) în șase state din UE (Germania, Franța, Danemarca, Polonia, România și Austria), un număr mare de cetățeni europeni cred că aderarea Ucrainei la UE va submina (45 la sută, în medie), în loc să consolideze (25 la sută) securitatea Europei.

Întrebați despre efectul asupra țării lor, doar 15% dintre francezi și 20% dintre germani se așteaptă la vreun rezultat pozitiv de la o astfel de mișcare pentru securitatea lor (și 39, respectiv 47% cred că rezultatul va fi negativ). Doar în Polonia predomină opiniile pozitive (41 față de 30 la sută).

În ceea ce privește țările din Balcanii de Vest, punctele de vedere sunt, de asemenea, sumbre, puțini cetățeni văzând eventuala lor aderare ca aducând beneficii de securitate UE (23% față de 33% care susțin teza opusă).

Aceste rezultate sunt îngrijorătoare și sunt un fel de avertisment. Politicienii europeni continuă să repete că extinderea UE este necesară din motive geopolitice, dar nu au convins comunitatea de acest lucru. Preocupările că admiterea de noi membri ar putea atrage UE în conflict par să umbrească credința că apartenența va proteja Europa de influența rusă sau chineză.

Totuși, există potențial de dialog. Un grup solid (o medie de 37 la sută) de cetățeni din cele șase țări chestionate de Consiliul European pentru Relații Externe consideră că Ucraina ar trebui să adere la UE. De multe ori îi include pe cei care sunt conștienți de consecințele negative ale unor astfel de evoluții. Se pare că sprijinul emoțional pentru ucraineni este încă puternic și depășește aspectul rațional.

Cu toate acestea, există mai puțin entuziasm pentru țările din Balcanii de Vest: doar 20-30% dintre europeni ar dori să-i vadă printre membrii blocului. Există diferențe semnificative de atitudini în întreaga UE.

În Danemarca și Polonia, aproape jumătate din populație (50 și, respectiv, 47 la sută) sprijină aderarea Ucrainei.În Austria, doar 28 la sută sunt pentru și 52 la sută sunt împotrivă.În majoritatea țărilor, între 20 și 40 la sută dintre respondenți nu au nicio opinie sau sunt indiferenți față de perspectiva aderării Ucrainei, precum și față de extindere în general.

Acest lucru sugerează că mult mai mulți europeni pot fi convinși că viitorul lor depinde (mai mult ca niciodată) de determinarea UE de a-și folosi principalul atu: integrarea vecinilor săi europeni în numele păcii și al creșterii economice.Este evident că pașii semnificativi către acest obiectiv nu pot fi amânați. Dacă Ucraina își pierde încrederea în UE ca partener de sprijin în afară de o parte a teritoriului său, aceasta va avea consecințe dramatice pentru Europa.

Pentru a stabili o politică stabilă și previzibilă, Ucraina trebuie să câștige războiul. Măsura cheie a victoriei nu va fi recâștigarea controlului deplin asupra teritoriului său, ci mai degrabă controlul asupra viitorului său ca țară europeană prosperă și democratică.UE este singura șansă pentru Ucraina. Dacă această șansă este pierdută, UE va suporta nu numai responsabilitatea, ci și povara de a face față enormului efect geopolitic al eșecului.

Același lucru este valabil și pentru Balcanii de Vest. Poate că aceasta este ultima noastră șansă de a împiedica aceste țări să cadă în sfera de influență rusă sau chineză. Se pare că cetățenii europeni nu înțeleg cât de gravă este situația și nici majoritatea liderilor UE nu înțeleg. Ei cred că este posibilă menținerea status quo-ului și că dezbaterea privind reforma instituțională este un răspuns adecvat la provocările geopolitice.

Acest lucru este greșit și periculos. La summitul din această săptămână, este imperativ ca liderii să nu ezite să emită avertismente și să ia decizii dificile. Ar trebui să înceapă negocieri cu Ucraina și Moldova, să se angajeze în sprijinul militar necesar pentru 2024 și să declare că UE își va pregăti următorul buget de extindere.

De asemenea, trebuie să fie de acord cu faptul că disputele bilaterale dintre statele membre ale UE și țările candidate vor fi examinate în afara cadrului politicii de extindere. Acest lucru va contribui la garantarea faptului că, până în 2028, membrii candidați care au îndeplinit criteriile necesare de aderare și care aderă strict la statul de drept vor beneficia cel puțin financiar și economic de pe urma integrării.

O abordare îndrăzneață, cu angajamente clare față de Ucraina și alte state candidate este singura modalitate de a sublinia angajamentul UE față de extindere ca decizie geopolitică determinantă.

De asemenea, este nevoie de un mesaj clar și pentru cetățenii actualelor state membre, precum și pentru cei care nu sunt încă convinși că extinderea este necesară. Ei trebuie să realizeze că securitatea și stabilitatea lor sunt în pericol. Elitele politice nu vor câștiga bătălia pentru inimile și mințile lor cu discursuri ocazionale. Sunt necesare și acțiuni.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA