Codul de bune practici propus de platformele online a fost un bun început, dar este loc de mai mult în ceea ce privește combaterea dezinformării, consideră Comisia Europeană.

Codul de bune practici privind dezinformarea s-a dovedit a fi un instrument foarte valoros, primul de acest fel la nivel mondial, oferind un cadru pentru un dialog structurat între actorii relevanți, menit să asigure o mai mare transparență a politicilor platformelor împotriva dezinformării în UE, susține Comisia Europeană.

Executivul UE, care tocmai a finalizat o evaluare a acestui cod, evidențiază însă că există și unele deficiențe, cauzate în principal de caracterul de autoreglementare al codului.

„Codul de bune practici a demonstrat că platformele online și sectorul publicității pot face foarte multe pentru a contracara dezinformarea atunci când sunt supuse controlului public. Însă platformele trebuie să fie mai răspunzătoare și mai responsabile; trebuie să devină mai transparente. A sosit momentul să nu ne mai limităm la măsuri de autoreglementare. Europa este cea mai potrivită să deschidă calea și să propună instrumente pentru o democrație mai rezilientă și mai echitabilă într-o lume tot mai digitală,” a declarat Vera Jourova, vicepreședinta Comisiei pentru valori și transparență. 

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a insistat că sunt prioritare organizarea și securizarea spațiului de informare digital. „Codul este un exemplu clar al modului în care instituțiile publice pot conlucra mai eficient cu întreprinderile din sectorul tehnologiei pentru a aduce beneficii reale societății noastre”, a spus Breton.

„Combaterea dezinformării este o responsabilitate comună, pe care sectorul tehnologiei și cel publicitar trebuie să și-o asume pe deplin”, a adăugat comisarul pentru piață internă. 

Pornind atât de la acțiunile enumerate în comunicarea comună, cât și de la corectarea deficiențelor identificate în evaluarea de astăzi a codului, Comisia va adopta o abordare cuprinzătoare prin prezentarea a două inițiative complementare până la sfârșitul anului: un Plan de acțiune european pentru democrație, cu privire la care se va desfășura o consultare publică până la data de 15 septembrie, precum și un pachet legislativ privind serviciile digitale.