Marie Bohner vorbește despre perioada coronavirus ca fiind momentul de acțiune perfect pentru toți actorii dezinformării. Vorbește de zombie information - informațiile nu sunt false sută la sută, pentru a nu fi recunoscute de platforme, ci par credibile.

EURACTIV.ro: Încă din 2017, organizația First Draft avertiza: "suntem în război. Un război informațional. Desigur, trebuie să ne facem griji cu privire la persoanele (inclusiv jurnaliștii) care distribuie informații eronate, dar cu atât mai îngrijorătoare sunt campaniile sistematice de dezinformare." (Information disorder: The techniques we saw in 2016 have evolved) Prin prisma celor notate în 2017, cum vedeți aceste evoluții, în criza COVID-19?

Marie Bohner: În timp ce cuvântul sistematic înseamnă repetarea periodică într-o anumită perioadă de timp, temernul campanii de dezinformare poate fi văzut ca efort concertat făcut de un grup anume de oameni împotriva unui alt grup de oameni sau asupra unei instituții. Spre deosebire de alte organizații care se concentrează asupra acestor aspect (DFRLab sau Graphika), First Draft nu își concentrează monitorizarea pe entitățile, sursele susținute de stat.

Ceea ce am văzut în criza Covid-19 a fost că aceasta a deschis un câmp întreg de posibilități pentru actorii dezinformării.

Au fost identificate patru direcții în care există un vid de date despre coronavirus și acestea există și azi: 

● originea sa: de unde a început? 

● modul în care se răspândește 

● simptomele și tratamentele 

● răspunsurile autorităților și ale cetățenilor.

Au lipsit răspunsuri tangibile la aceste întrebări de bază și întrucât criza a lovit atât de mulți oameni atât de puternic, coronavirusul a devenit un fel de loc de acțiune perfect pentru toți actorii dezinformării.

Uneori entitățile media nu mai făceau diferența între fapte și speculații

Oamenii așteptau de la organizațiile media anumite răspunsuri, dar aceleași organizații media nu făceau uneori diferența între fapte și speculații într-un mod suficient de clar, în materialele lor, deoarece ei înșiși căutau răspunsuri. O altă problemă a fost culegerea de date în privința coronavirusului: pandemia a lovit diferite țări în momente diferite, în moduri diferite, iar țările produceau cifre și date folosind diferite metode.

Acest lucru a dus la compararea cifrelor care nu erau comparabile, oferind astfel o analiză greșită și prezentând vizualizări înșelătoare de date.

Revenind la campanii de dezinformare sistematică, din propria noastră monitorizare nu putem spune că am identificat campanii sistematice conduse de guverne. Am văzut, în schimb, activități coordonate în jurul anumitor împachetări clar concepute pentru a obține tracțiune, implicare și, astfel, influență. Au existat milioane de acțiuni care au propagat teorii și variante conspiraționiste cu privire la Bill Gates și contribuția sa la cercetarea privind vaccinurile.

Acestea au circulat în întreaga lume, în diferite limbi și au fost adaptate fiecărui context local. Cele mai multe au stat la baza teoriei conform căreia Bill Gates rămâne o manifestare a unui sistem corupt occidental.

Care este motivația?

Aceasta ne face să ajungem la la una dintre principalele noastre întrebări în ceea ce privește dezinformarea: care este motivația actorilor care distribuie acest tip de dezinformare? 

Uneori, actorii de stat, cum ar fi Rusia, nu vor utiliza în mod explicit dezinformarea, ci vor alimenta în mod subtil chestiunile și discuțiile vulnerabile la dezinformare pentru a alimenta în continuare discursul anti-occidental. Acestea vor deveni apoi distribuite în web de alte surse, într-o manieră mai explicită.

EURACTIV.ro: Operațiunea Infektion a fost dezvăluită într-un documentar de referință al The New York Times ca parte a dezinformării strategice. Ce a observat organizația First Draft News în timpul pandemiei, pe baza monitorizării interne și / sau a rapoartelor credibile? Strategia este similară, este vorba de malinformare strategică? Sunt SUA învinovățite de arme biologice, așa cum au fost în timpul operațiunii Infektion sau operațiuni mai recente?

Marie Bohner: Nu aș vorbi despre „strategic malinformation”, în contextul întrebării dvs., ci mai mult despre „dezinformarea strategică”. În cadrul definițiilor noastre, malinformation apare atunci când informații autentice sunt partajate pentru a dăuna oamenilor sau instituțiilor.

Misinformation (informația greșită) apare atunci când informațiile false sunt împărtășite fără intenția de a face rău, iar dezinformarea - care ar putea fi un termen mai potrivit pentru a fi utilizat în acest caz - se referă la informații false împărtășite cu intenția de a face rău sau a înșela.

Malinformarea reală este uneori folosită în contextul campaniilor sistemice de dezinformare, așa cum este arătat în documentarul Operațiunea Infektion.

Graphika a documentat o campanie rusească (secondaryinfektion.org), dar în special în timpul crizei coronavirus am văzut și SUA învinuite de oficialii chinezi că au adus virusul în Wuhan în timpul Jocurilor Olimpice militare. În mod similar, Trump și secretarul de stat american au acuzat China că a creat virusul și că a mințit despre originile privind virusul și că nu ar fi comunicat la timp informații. Toate cele de mai sus sunt oficiale și bine documentate, dar au găsit ecouri imense în chat-ul online. Este ceea ce am observat în monitorizarea noastră.

EURACTIV.ro: „Agenții dezinformării au realizat că folosirea conținutului autentic - reîmpachetat în moduri noi și înșelătoare - este mai puțin probabil să fie blocată de sistemele AI”, apare în raportul First Draft 2019, „Information Disorder”. Este aceasta noua formă a vechii strategii „dezinformatsiya” sau „măsuri active” (Boghardt, Thomas, CIA, Soviet Bloc Intelligence and Its AIDS Disinformation Campaign?)

Marie Bohner: În monitorizarea rețelei web de socializare franceze, colegul meu Seb Cubbon a observat că există o cantitate importantă de conținut fabricat folosit în tactici de dezinformare în timpul campaniei electorale prezidențiale din 2017, dar sumele au devenit infime în 2019

Actorii dezinformării au evoluat odată cu evoluția tehnicilor de monitorizare și a algoritmilor platforme; ei și-au dat seama că informațiile trebuia să aibă un nucleu de adevăr, ceva autentic, astfel încât să le poată disemina mai larg și într-un mod mai eficient. Conținutul vechi, atunci când este reîncadrat în mod fals în contextul actual, poate reapăra din nou și din nou, sărind dintr-o țară și o platformă pe alta.

Aceasta este ceea ce numim dezinformarea zombie: poate uneori să se întoarcă, chiar dacă a fost dezactivată, din cauza faptului că debunking-ul a amplificat-o.

EURACTIV.ro: Este debunking-ul o soluție? Dacă da, cine are principal misiune de a demonta dezinformările: mass-media, ONG-urile, sistemul de educație, guvernul? Întreb întrucât, dacă acest process nu este realizat cu maximă prudență și profesionalism, poate acesta să creeze mai degrabă un efect de boomerang.

Marie Bohner: Debunking-ul este esențial, ținând cont că trebuie să măsurăm și punctul critic: cât de mult au fost distribuite informațiile? Au făcut înconjurul platformelor? Au fost preluate de influenceri online sau de politicieni?

Acestea sunt întrebări pe care fiecare debunker trebuie să le pună înainte de a publica ceva, care altfel ar putea oferi mai mult oxigen unui zvon circulant. Și, bineînțeles, dacă punctul critic este atins, atunci ar trebui să ne descurcăm cât putem. Am lucrat în principal cu organizații media la aceste acțiuni, dat fiind că acest tip de acțiune este specifică profesiei jurnalistice.

Cu toate acestea, de la criza coronavirusului, am fost contactați mai mult de alți actori care, de asemenea, realizează că trebuie să poată depista și demasca dezinformarea online: ONG-urile, autoritățile din domeniul medical sunt exemple notabileÎntr-un fel este minunat că mai mulți oameni sunt dispuși să împărtășească această sarcină care nu se încheie niciodată.

Dar aveți dreptate, este esențial să faceți acest lucru într-un mod prudent, dacă dorim să evităm reversul medaliei. Verificarea faptelor sau debunkingul poate crea goluri de date. Dacă pur și simplu cineva spune că informațiile sunt false, fără a aduc detalii de ce, va dubla nivelul riscului.

 

Tonul disprețuitor și batjocoritor, care este uneori folosit la contracararea teoriilor conspirației, poate să îi convigă și mai puternic pe unii oameni în propriile concepții asupra lumii, prin crearea unei divizări de tipul „noi împotriva lor”.

Acesta este motivul pentru care la First Draft vorbim și despre „prebunking”, ceea ce înseamnă distribuirea de informații credibile în cerc restrâns și în comunitățile apropiate, de exemplu, înainte de alegeri.

EURACTIV.ro: First Draft oferă un set de instrumente pentru debunking. Aceste instrumente sunt concepute în principal pentru jurnaliști, pentru a putea verifica sursele și materialele distribuite pe internet sau acestea sunt utile pentru oricine?

Marie Bohner: Până la izbucnirea coronavirusului, cea mai mare parte a activității noastre la First Draft a fost concepută pentru a sprijini jurnaliștii. Le-am oferit instrumente și concepte utile pentru a analiza și înțelege dezordinea informației. Am creat ghiduri esențiale, care sunt disponibile în prezent în engleză și care vor fi în curând accesibile în franceză, spaniolă, germană, italiană, portugheză braziliană și hindi.

E vorba de ghiduri practice, care au fost adaptate pentru a răspunde nevoilor specifice ale jurnalistului. De când a început criza coronavirus, pentru a susține activitatea jurnalistică în această perioadă crucială, am creat webinarii în mai multe limbi și continuăm să avem unele noi, de exemplu, despre cum poate fi făcută monitorizarea unei aplicații la modă, TikTok, sau despre cum să facă față presiunilor psihice jurnaliștii care relatează despre Covid19.

Am creat un curs online pentru jurnaliștii care relatează despre coronavirus, disponibil în șapte limbi, gândit cu dimensiuni adaptabile, astfel încât jurnaliștii să poată naviga prin el cu ușurință, indiferent de nivelul lor de abilități tehnice sau de expertiză. Jurnaliștii folosesc de asemenea instrumentele noastre pentru verificări online, de bază sau avansate. Le actualizăm constant. Acestea chiar fac diferența.

Focarul de coronavirus și panica pe care a generat-o odată cu valul de „infodemie” care a însoțit-o, ne-au convins să creăm și câteva instrumente pentru publicul mai larg. Aceasta este o zonă destul de nouă pentru noi, dar are sens: astăzi, utilizatorii social web social sunt creatori de conținut la fel de mult precum consumatorii.

Colegul meu Ali Abbas Ahmadi a scris un articol despre cum să vorbești cu familia și cu prietenii despre mesajele de dezinformare pe care le poți găsi pe WhatsApp și în alte părți. Pentru că noi credem cu tărie că este responsabilitatea tuturor să se angajeze, să nu ignore ceea ce văd online, mai ales atunci când apropiații noștri împărtășesc aceste dezinformări. Și știm, de asemenea, dintr-o experiență personală, că acesta nu este un lucru ușor de făcut.

Astfel, am creat un curs online pentru ca publicul larg să poată să navigheze în un curs simplu de 14 zile prin SMS sau WhatsApp. Am făcut o primă versiune a acestuia pentru alegerile din SUA, ca primă experiență, și are un succes extraordinar.

EURACTIV.ro: În România, în mod unic, în Uniune European guvernul român a închis site-urile web pe motiv că distribuie informații false. După ce a expirat blocarea odată cu starea de urgență, site-urile [Rețeaua EURACTIV, România închide site-urile web cu COVID-19] au devenit din nou accesibile și au reluat activitatea. Cum ați comenta o măsură de acest tip, extremă; este în conformitate cu libertatea de exprimare? Este eficientă sau, dimpotrivă, este o soluție pe care un guvern nu ar trebui să o ia?

Marie Bohner: Nevoia de știri este atât o nevoie esențială, cât și un drept al cetățenilor să obțină acces la informații precise în momente importante, cum ar fi criza de sănătate a coronavirusului. Am văzut cum lipsa și evoluția constantă a informațiilor exacte cu privire la coronavirus au fost dificil de gestionat de jurnaliști și de cetățeni, dar și de guverne, prin modalitățile lor de a răspunde.

Cu toate acestea, discuția despre reglementarea dezordinii informaționale prin legi împotriva dezinformării nu a început cu această crizăAtât timp cât noi, la First Draft, înțelegem voința și responsabilitatea guvernelor de a lua măsuri împotriva dezinformării - care este adesea concepută pentru a pune în pericol echilibrul unei țări și pentru a alimenta disputele și neîncrederea -, de asemenea, este clar că multe dintre legile adoptate până acum împotriva dezinformării au fost, totodată, folosite pentru a-i reduce la tăcere pe opozanții politici, pe activiști sau pe jurnaliști

Nu poți proteja democrația ciuntind-o.

De asemenea, și am văzut că,în țări precum India, de exemplu, blocarea sau oprirea internetului poate avea uneori efectul opus celui dorit: deoarece informațiile sau dezinformarea nu mai sunt disponibile, creează un gol care poate fi umplut de teorii conspirative și mai rele. Natura respinge golul. Cei care luptă contra dezordinii informației ar trebui să fie ei înșiși actorii informațiilor online: platformele, mass-media, dar și noi, persoane și comunități. Trebuie să găsim răspunsuri organice, și nu cenzură

EURACTIV.ro: Cum comentați campaniile de dezinformare specifice fiecărei țări, respectiv cartografierea temelor / strategiilor dezinformării, diferențiate pe țară, în special în Europa de Est și Centrală, în țări precum România, Polonia - spre deosebire de alte țări?

Marie Bohner: Este greu pentru noi, ca organizație, să comentăm campaniile de dezinformare specifice Europei Centrale și de Est, deoarece nu avem deocamdată resursele interne pentru a monitoriza aceste regiuni în ceea ce privește dezordinea informației.

Regretăm că se întâmplă astfel și ne propunem să facem ceva în acest sens, în viitorul apropiat, deoarece știm cât de importante sunt aceste țări pentru Europa, în ansamblu. Suntem conștienți, de asemenea, că aceste țări au toate limbi și culturi diferite, ceea ce le face bogate și diverse, dar solicită și necesitatea unei înțelegeri specifice a limbajului și a culturii pentru a putea avea pe deplin o imagine a ceea ce se întâmplă în spațiile lor online.

Lucrăm acum pentru a invita alte organizații media din, de exemplu, Balcani și România, cu care am mai lucrat până acum, în activitatea noastră de colaborare cu privire la informații eronate și dezinformări, în comunitatea CrossCheckAceastă comunitate și propria noastră monitorizare ne-au arătat deja cum conținuturi similare menite să dezinformeze cu privire la coronavirus circulă dintr-o țară în alta.

Am văzut o imagine în jurul testării PCR care susține că aceste teste sunt periculoase și ar putea afecta creierul, informație care circulă în diferite limbi, de la engleză, spaniolă, franceză și românăO bună cunoaștere a limbii devine un factor cheie: uneori mesajele sunt traduse în mod automat, iar atunci când aceste mesaje sunt concepute pentru a declanșa o reacție emoțională puternică, ar trebui să ne facă sceptici din două motive: deoarece utilizarea limbajului este tradus mai degrabă automat, și nu este unul original, iar designul este făcut să șocheze.

EURACTIV.ro: Vedeți o legătura între încrederea în mass-media, pe de o parte, și dezinformarea în creștere, pe de altă parte, și, dacă da, de ce? Concluziile preliminare ale Digital News Report 2020, realizat de Reuters Institute de la Universitatea din Oxford arată o creștere a încrederii publicului în mass-media la începutul pandemiei; ulterior, în special, în societățile divizate încrederea a scăzut dramatic. Cum vedeți această evoluție? [Notă: Raportul DNR a fost lansat pe 16 iunie 2020.]

Marie Bohner: Ceea ce am văzut la începutul crizei coronavirus în Marea Britanie, de exemplu, este un semn bun pentru organizațiile media: a existat o creștere a consumului media. Oamenii se uitau la mass-media pentru a găsi informații exacte în momentul crizei. Dar am văzut și atunci că infodemia a creat o oboseală mediaPrea multe informații, prea greu de navigat. Calendarul mass-media nu este deloc în linie cu calendarul cercetării științifice.

Trebuie să învățăm cu toții cum să abordăm acest lucru într-un mod mai bun și să fim mai educați în acest sens. O altă problemă este amplificarea dezinformării. Multe entități media sunt conștiente de acest lucru acum și sunt mai prudente în relatările pe care le produc și sunt mai transparente cu privire la etapele lor de investigare.

Cea mai mare problemă legată de încrederea în mass-media este probabil legată de economia media și de gradul de atragere a click-urilor. Imaginile șocante și titlurile sunt eficiente pe termen foarte scurt: au un rezultat imediat pentru a genera click-ul dorit. Dar, pe termen lung, de asemenea, au un impact mortal în ceea ce privește diminuarea fricii și subminarea veștilor credibile. Acest lucru erodează încrederea pe care publicul o are în mass-media și dăunează economiei și mai mult. Organizațiile media trebuie să găsească o cale de a ieși din asta. Este o călătorie grea.

EURACTIV.ro: Cum ați comenta declarațiile recente ale secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo: „Nu puteți amenința țări sau nu le puteți intimida”. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, acuză China că și-a intimidat vecinii, spunând că țara a folosit pandemia coronavirusului „pentru a-și urmări interesele”. (sursa Canal 4). În Europa Centrală și, în special, în estul Europei, sunt foarte puțini, credem, jurnaliștii specializați în China și a devenit foarte complicat să distingem între informația credibilă și diverse forme de dezinformare care ar proveni din China; dacă mulți oameni sunt reticenți în fața propagandei ruse (dat fiind contextul istoric), China este văzută ca fiind departe și foarte puțini oameni din România sunt capabili să distingă acțiunea Chinei pe linie de propagandă sau acțiuni precum cele denumite de Mike Pompeo „bullying” de țară.

Marie Bohner: Așa cum am explicat la începutul acestui interviu, am văzut cum a fost utilizată criza coronavirusului în „jocul de vină” dintre țări, ca parte a războiului de influență. Vedem cum apar împachetări de informații despre probleme esențiale precum drepturile omului sau sănătatea, pentru a alimenta furia și dezamăgireaFaptul că Rusia și China identifică în mod clar dezinformarea ca parte a strategiei lor politice nu înseamnă că alte țări nu folosesc această strategie.

Încercăm să distingem faptele de agendele politice. La First Draft suntem în război cu dezordinea informațională.

Nu suntem partizani din punct de vedere politic și trebuie să rămânem foarte atenți la acest aspect. Munca noastră este concepută pentru a sprijini jurnaliștii și pentru a ajuta cetățenii să navigheze mai bine prin noianul de informații și să facă alegeri în cunoștință de cauză, de exemplu atunci când votează. În acest sens, avem ceea ce urmărim noi este să servim democrația. Nu dorim să jucăm același joc precum actorii răi și să influențăm voturile oamenilor. Este o linie subțire, dar una esențială.