„Dezinformarea orchestrată de Federația Rusă în România a ajuns la cote de neacceptat. Cele mai recente știri false în limba română pe subiecte de sănătate, produse în laboratoarele de la Kremlin, reprezintă una din cele mai grave și periculoase agresiuni la adresa țării noastre după Războiul Rece”, susține eurodeputatul Eugen Tomac, într-o postare pe Facebook.

Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), spune că autoritățile ruse se folosesc de pandemia de COVID-19 „pentru amplificarea diviziunilor, pentru a sădi lipsă de încredere, pentru a exacerba criza și îngrijorările opiniei publice, pentru a induce o imagine generală de haos în gestionarea crizei sanitare, cu efectele asociate”.

Ca urmare, PMP va propune Parlamentului României să adopte o Declarație pentru condamnarea campaniilor de dezinformare ce provin din Federația Rusă ce mențin o stare de tensiune în societatea românească prin atacarea instituțiilor statului român, dar și a celor europene, mai spune europarlamentarul în postarea care include și un link către o știre despre o atenționare a Grupului de Comunicare Strategică privind distribuirea de informații false.

GCS a atras luni atenția asupra unor informații false puse în circulație în limba română, de pe platforme găzduite în Federația Rusă, care sunt propagate pe rețelele de socializare.

„Este cazul site-ului http://antenanews.xyz/, care obligă utilizatorul, pentru a putea citi conținutul materialelor, să distribuie materialele prin intermediul Facebook. Între articolele promovate se numără cel cu următorul titlu, care este previzualizat pe platforma de socializare: UN TIR PLIN CU CADAVRE A FOST DEPISTAT AZI DIMINEAȚĂ ÎN CAPITALĂ! 250 DE PERSOANE SE PRESUPUNE CĂ TOȚI SUNT MORȚI DE СОVID”, scrie în comunicatul GCS, citat de Mediafax.

Site-ul respectiv a fost suspendat și de Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova pentru promovarea de știri false cu privire la COVID-19.

Dar Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL, consideră că guvernul Republicii Moldova trebuie să acționeze mai intens împotriva știrilor false.

„Autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure o comunicare mult mai intensă cu cetățenii Republicii Moldova pe timp de criză și să pună la dispoziția oamenilor informații oficiale, corecte și coerente, într-un mod simplu și transparent. În această perioadă, dezinformarea poate pune viața cetățenilor în pericol. Riscul de a apărea știri false care să aibă un impact negativ major asupra oamenilor este mult mai mare decât de obicei”, a scris Mureșan pe Facebook.

Autoritățile de la Chișinău au fost acuzate în repetate rânduri de medici și de societatea civilă de faptul că politizează pandemia și de acțiuni haotice, care au agravat situația, politicul gestionând criza din sănătate prin prisma interesului electoral (în noiembrie 2020 vor avea loc alegeri prezidențiale), scriau recent colegii de la Report.md. Mesajele autorităților au fost confuze și duplicitare. În timp ce oamenii simpli erau sancționați pentru plimbări în spații publice, șeful statului, Igor Dodon, posta poze pe Facebook, lăudându-se că a ieșit „la un respiro”.

Acesta se întâlnește zilnic cu veterani ai războiului doi mondial și cu copii în scaun cu rotile fără a purta mască și declară că el își pune mască doar în instituțiile medicale. „Nu există regulă care impune peste tot purtarea măștilor. E recomandare!”. Asta în timp ce oamenii simpli nu sunt lăsați să intre în market fără mască. Întrebat de jurnaliști de ce ignoră regulile valabile pentru toți, Dodon a răspuns că nu încalcă nimic, iar ministrul de Interne i-a dat dreptate.

În paralel cu bâlbâielile evidente în gestionarea crizei la nivel central, Moldova a fost atacată puternic și, aparent, coordonat de fake-news și de teorii ale conspirației. Toți au ignorat acest fenomen până acum o lună, considerându-l prea aberant că să i se dea importanță. Și abia când a devenit fenomen, punând în pericol vieți (prin negarea COVID-ului), jurnaliștii au început să-i acorde atenție. Nu și autoritățile, care, cu excepția unui comunicat plasat pe site-ul Serviciului de Informații și Securitate (care atenționează asupra pericolului generat de fake-news), nu au întreprins nicio măsură, mai notează Report.md

Rețelele de socializare sunt doldora de postări care alimentează sperietori. Promotorii fake-urilor, care neagă existența virusului și alimentează teorii false despre cipizare, 5G și vaccinarea anti-COVID capătă teren, inclusiv exploatând sutana preoților, promovând coordonat falsuri despre inexistența COVID-19. Subiectul nu este de ignorat – postările lor adună și peste 80 000 de distribuiri doar pe Facebook.

Mureșan, care este președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de asociere UE-Republica Moldova, atenționează și el în privința știrilor false cu privire la epidemia de coronavirus. „Rețelele sociale abundă în teorii și informații despre COVID-19 care nu sunt confirmate științific sau care au fost contrazise de specialiști. Mesajele sunt distribuite masiv și există riscul ca cetățenii Republicii Moldova să considere adevărate aceste informații”, susține eurodeputatul român.

El avertizează că oamenii ar putea avea mai mult de suferit din cauza dezinformării. „Influențați de aceste știri false, cetățenii Republicii Moldova nu mai respectă măsurile de distanțare socială și nu se mai protejează în mod corespunzător, punându-și în acest fel viața în pericol”, scrie Siegfried Mureșan. 

În Parlamentul European se poartă acum negocieri pentru crearea unei comisii speciale pentru combaterea dezinformării

„Cu privire la dezinformare, cred că nevoia de a fi mai coordonați este mai mult decât evidentă. Comisia specială pentru imixtiuni externe are drept scop identificarea acțiunilor legislative și non-legislative pentru a proteja cetățenii noștri împotriva răspândirii de știri false de către țări terțe cu motive politice și economice. Luptăm cu un inamic invizibil, care ne amenință democrația, iar Europa trebuie să-și pună capăt naivității și să răspundă pe măsură la amploarea amenințării”, susține Dacian Cioloș, șeful grupului Renew Europe din Parlamentul UE. 

Și Guvernul român a vorbit în ultimele săptămâni despre campaniile de dezinformare. Ministrul de interne a susținut că informațiile apărute în mediul online menite să combată existența noului coronavirus fac parte dintr-o campanie finanțată.

„Războiul informatic, dacă vreți, are mai multe scopuri sau mai multe substraturi. Unul dintre ele este și acesta al destabilizării, al neîncrederii, al haosului, al contestării autorităților. Pentru că, dacă vedem pădurea dincolo de copaci, dacă îmi permiteți această metaforă, este evident că o stare de neîncredere, o lipsă a autorității statului, a încrederii în sistemul sanitar, în autorități, toate acestea duc spre o destabilizare economică”, a spus Marcel Vela, în urmă cu câteva săptămâni, într-un interviu TV.

Ludovic Orban acuză propaganda creată în „laboratoare din Est”  

Premierul Ludovic Orban a fost și mai explicit, acuzând propaganda creată în „laboratoare din Est” de crearea unor teme false. „Această dezbatere este una care durează de mult și care, de fapt, face parte din apanajul unui tip de propagandă, care nu se găsește numai în România, ci în toate țările democratice din UE, și care evident, cel mai probabil, toată propaganda asta anarhistă, toată propaganda asta împotriva guvernelor și a măsurilor luate de guvernele europene pentru limitarea răspândirii virusului are niște laboratoare care, în mod cert, sunt în Est, în afara României, și foarte multe din aceste false teme își au izvorul acolo”, a spus Orban.

„Din păcate sunt foarte mulți în România, inclusiv lideri politici, care au marjat la această propagandă nocivă pentru România și care au contestat orice formă prin care Guvernul își poate aplica reglementările​​”, spunea premierul într-o declarație la B1 TV.

Despre redacția virtuală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin,Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare,Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul VăiiJiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș,Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), TransilvaniaReporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazetade Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarulde Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.