Chiar dacă ar putea fi conjuncturală, creșterea curentului eurosceptic ar trebui să îngrijoreze clasa politică românească, spune Remus Ștefureac, director INSCOP, descifrând rezultatele ultimului sondaj realizat de institutul pe care-l conduce.

EURACTIV.ro: Potrivit studiului INSCOP publicat în octombrie anul acesta, în viziunea a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană reprezentă principala sursă a acțiunilor de propagandă, a dezinformărilor și știrilor false în România (în creștere față de 13,8% în iunie). Aceasta ar fi urmată, la mică distanță, de Rusia cu 18,1% (în scădere față de 25,2% în iunie).

Remus Ștefureac: Toate cifrele din cercetarea realizată în luna septembrie și publicată în octombrie care indică o scădere a încrederii în repere occidentale trebuie analizate în contextul particular în care au fost culese datele. Iar acest context a fost marcat de suprapunerea a cel puțin trei crize – sanitară, economică și politică – ultima dintre acestea, cea politică, având un impact puternic asupra populației.

Practic, amploarea disensiunilor politice într-un context pandemic foarte grav a determinat o stare maximă de enervare a populației, care a provocat un fenomen de contaminare a credibilității tuturor reperelor relevante, interne sau extrene, care sunt prezente în societatea românească. S-a prăbușit încrederea în clasa politică, dar au fost afectate și entități care în mod normal înregistrează un nivel de încredere ridicat, precum UE sau NATO.

Probabil că este un efect temporar, însă nu putem ignora faptul că valul neîncrederii în proiectul european, care a început în țări occidentale, precum Marea Britanie, Franța, Italia, Germania chiar, care au cunoscut ascesiunea unor forțe naționaliste, suveraniste puternice, a ajuns, iată, și pe malurile estice ale continentului, inclusiv în România, chiar dacă la niveluri încă tolerabile. 

EURACTIV.ro: Cum se poate cuantifica, potrivit studiului, ”contribuția” politicienilor români la discursul anti-european, chiar dacă nu o fac intenționat, prin faptul că dau vina pe Bruxelles pentru a nu-și asuma ei responsabilitatea pentru diverse decizii?

Remus Ștefureac: Evident că există un asemenea efect, însă trebuie să recunoaștem că cea mai mare parte a clasei politice românești are opțiuni pro-europene clare, fapt care menține România într-o sferă a țărilor relativ stabile și predictibile în ceea ce privește susținerea proiectului european.

Pe de altă parte, nu putem ignora ascensiunea în România a unor formațiuni politice sau voci mai stridente care promovează discursul anti-european, copiind fie formule suveraniste din țări occidentale, fie rostogolind elemente de propagandă anti-europeană concepute în spații geopolitice răsăritene.           

EURACTIV.ro: Cum a ajuns Uniunea Europeană să fie considerată sursă de propagandă, cât timp blocul european se confruntă el însuși cu atacuri informaționale și face obiectul unor manipulări grosolane? 

Remus Ștefureac: Așa cum spuneam, cifrele din septembrie/octombrie trebuie analizate cu prudență, în contextul atmosferei toxice determinate de suprapunerea nefericită a mai multor crize. Pe de altă parte, cifrele culese înaintea crizei politice, în cursul verii sau la începutul acestui an ne arată că în România se conturează un public care rezonează la discursul anti-european.

Ponderea acestui public a crescut de la 10% în urmă cu mai mulți ani la 20% și cu perspective de a mai crește puțin. Evident că acest public se va raporta ostil la Uniunea Europeană pe care o va considera o sursă de propagandă. Pe termen lung însă, suspectul principal pentru români în ceea ce priveste rostogolirea dezinformărilor și a știrilor false cred că va rămâne Rusia.

EURACTIV.ro: Tendința suspicionării surselor din UE crește, în timp ce numărul celor care văd Rusia drept sursă a propagandei, a dezinformărilor scade cu 7 procente față de iunie. De ce?

Remus Ștefureac: După cum spuneam, consider că acest fenomen este temporar. Vom verifica însă consistența acestui fenomen cu ocazia măsurătorii sociologice pe care o vom realiza la începutul anului viitor. O altă explicație care nu poate fi ignorată și care e vizibilă în întreg spațiul public vorbitor de limbă română – adică România și Republica Moldova – este legată de ascensiunea în ultimii doi ani, pe fondul pandemiei, și cu precădere în ultimele luni, a narativelor ostile Uniunii Europene care sunt rostogolite în spațiul online.

O monitorizare a discursului ostil valorilor și instituțiilor europene va identifica cu ușurință din punct de vedere cantitativ faptul că numărul de informații care denigrează Uniunea Europeană și cantitatea de interacțiuni în social-media pe care le generează aceste informații crește în ultimul timp.

EURACTIV.ro: Potrivit datelor studiului, în ce măsură există indicii conform cărora exploatarea populismului, a naționalismului, dar și radicalizarea hrănesc neîncrederea în Uniunea Europeană?

Remus Ștefureac: Toate aceste fenomene, pe care le-ați indicat și care sunt în creștere în societatea românească, alimentează în mod direct neîncrederea în Uniunea Europeană. Același lucru se întâmpla în urmă cu 5-7 ani și în unele țările occidentale, iar în unele e un fenomen chiar actual.

Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm faptul că în societățile central și est-europene unde profilul populațiilor este unul mai accentuat conservator din punctul de vedere al valorilor sociale, al prezenței religiei în viața oamenilor, accentul pus, inclusiv de instituții europene, pe alte tipuri de valori, care contrazic fondul dominant de percepții și reprezentări ale populațiilor tradițional-conservatoare din această regiune, va determina conflicte, reacții ostile, ușor de manipulat de către populiștii dornici de popularitate obținută facil sau de către agenții dezinformării care cultivă o Uniune Europeană dezbinată și slabă.

Important este însă că, dincolo de aceste riscuri, dincolo de evidența unor tendințe de creștere a audienței discursului anti-european, majoritatea populației rămâne încă ferm atașată Uniunii Europene și nu ar vota decât în mică măsură un partid care ar propune ieșirea din UE sau apropierea prea mare de Rusia.

Oamenii apreciază impactul pozitiv al aderării la Uniunea Europeană în viața de zi cu zi, apreciază libertatea de circulație și faptul că economia națională, deci nivelul de trai, nu au un viitor prezumabil bun decât în Uniunea Europeană.

EURACTIV.ro: 49% dintre respondenți consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false (față de 52,6% în iunie), 35,3% consideră că rețelele sociale sunt, de asemenea, expuse dezinformărilor. Pe de altă parte, alte studii arată că românii petrec ore întregi în fața ecranului, fie că e de televiziune, fie pentru a urmări rețelele sociale.

Remus Ștefureac: Așa este și vor continua să petreacă timp îndelungat în fața televizioarelor sau pe rețelele sociale, atât timp cât alte forme de relaxare sau de distracție sunt constisitoare și inaccesibile pentru o mare parte a populației.

Pe de altă parte, aceste cifre atrag atenția atât asupra responsabilității reglajelor interne de care sunt responsabile mijloacele media pentru a limita riscul de rostogolire a știrilor false, cât și a marilor corporații care gestionează rețelele sociale. Aici, părerea mea personală este foarte clară. În lipsa unei responsabilizări a acestor corporații menite să regleze, de exemplu, amplificarea artificială pe rețelele sociale a agresiunilor informaționale, a minciunilor și dezinformărilor, este responsabilitatea directă a statelor, inclusiv a Uniunii Europene, de a interveni cu instrumente puternice menite să stimuleze auto-responsabilizarea marilor rețele sociale.

Putem să înființăm nenumărate laboratoare de detectare a știrilor false, putem să încercăm educarea tinerelor generații și formarea anti-corpilor meniți să crească rezistența la dezinformări. În realitate, volumul de știri false și intensitatea cu care se propagă sunt prea mari pentru a fi stăvilite prin acțiuni de cosmetizare.

La finalul zilei, aici nu mai vorbim despre libertatea cuvântului, pentru că a combate viguros agresiunile informaționale care infestează și distrug organismul social înseamnă nu doar a proteja dreptul fundamental la liberă informare și exprimare, ci a păstra intactă însăși coeziunea socială vitală.

EURACTIV.ro: În aceste condiții, ce indică datele: în ce măsură curentele populiste, care nu sunt bazate pe fapte, vor avea și mai mult avânt?

Remus Ștefureac: În situații de criză, populismul a prosperat și va prospera întotdeauna, atât în democrații consolidate, cu tradiție îndelungată, cât și în societăți democratice mai tinere. Exemplul Marii Britanii și a durerosului Brexit e grăitor.

În România, mișcările populiste mai au spațiu de creștere, dar amploarea lor va depinde atît de prelungirea crizelor prin care trecem, cât și de capacitatea clasei politice raționale de a livra bunuri publice de calitate într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat.

EURACTIV.ro: Care sunt aspectele ce trebuie reținute în urma acestui studiu?

Remus Ștefureac: În primul rând trebuie reținut faptul că suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp – criza pandemică, criza economico-socială și o criză politică neașteptată și inexplicabilă pentru populație - au determinat o stare de pesimism accentuată și o prăbușire a percepției cu privire la direcția în care se îndreptă țara.

În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului ”direcție bună” din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutățire în contextul apropierii sezonului rece și a impactului exploziei prețurilor la energie asupra costului vieții.

Consecințele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populației va fi împinsă în plasa unor opțiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăți problemele din societate. Starea de nemulțumire profundă instalată în societatea românească contaminează și încrederea în țări, organizații sau lideri internaționali.

Românii rămân pro-occidentali convinși; diminuarea încrederii are un fundal emoțional intens

Românii rămân pro-occidentali convinși, marea majoritate apreciind că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Totuși, diminuarea încrederii în repere precum Uniunea Europeană sau NATO reflectă în primul rând un fundal emoțional intens, marcat de anxietate și lipsa de orizont provocate de cele trei crize interne menționate anterior care afectează în prezent societatea românească.

E remarcabil că Maia Sandu se află pe primul loc al popularității

În acest context, devine remarcabil faptul că dintre liderii altor țări măsurați în acest sondaj, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află pe primul loc în topul popularității. Tendința de scădere a încrederii atât în entități interne, cât și externe subliniază o dată în plus nevoia critică de calmare a scenei politice și reconectarea actului de guvernare de agenda cetățenilor.