Ocupă mai puțin de un procent din suprafața României, dar totalizează peste 10% din populație, și este singura din România inclusă în rândul regiunilor dezvoltate din UE. Regiunea București-Ilfov a beneficiat evident de statutul de Capitală, dar și de centru cultural și universitar ale Bucureștiului, care a atras investiții majore și a „aspirat” forță de muncă din întreaga țară. Dar la doar câțiva kilometri de centrul metropolei sunt și zone de sărăcie lucie, drumuri neasfaltate, rețelele de utilități lipsesc, iar copiii trebuie să meargă mulți kilometri până la cea mai apropiată școală.

De-a lungul anilor, Bucureștiul și vecinătățile sale au beneficiat de pe urma investițiilor finanțate de Uniunea Europeană. Metroul către Otopeni, laserul de la Măgurele sau șoseaua de centură sunt doar câteva dintre proiectele de mari dimensiuni finanțate cu bani europeni care pot contribui la dezvoltarea Capitalei.

Dar pentru îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea afacerilor locale sunt deseori mai importante proiectele de dimensiuni mai mici - reabilitarea școlii din cartier, construcția unei piste de biciclete, modernizarea unui drum sau amenajarea unui spațiu verde.

Multe dintre aceste investiții pot fi finanțate cu fonduri din politica de coeziune a Uniunii Europene, iar banii europeni contribuie deja de peste un deceniu la „schimbarea la față” a României.

Însă statutul de regiune dezvoltată peste media Uniunii Europene a defavorizat București-Ilfov la alocarea fondurilor de coeziune în cadrul financiar 2014-2020.

„Alocarea este inversă - pentru cea mai dezvoltată regiune, cei mai puțini bani. Adică aproximativ 8% din bugetul total alocat României, ceea ce este foarte puțin pentru că regiunea, chiar dacă este dezvoltată, are foarte multe nevoi pe partea de infrastructură”, spune Claudia Ionescu, Șef Departamentul Promovare Regională și Investiții, Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI).

Pentru cei șapte ani ai exercițiului financiar curent, regiunea București-Ilfov a primit o alocare de 893 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european (FSE). Aproape jumătate din sumă este destinată Programului Operațional Regional (431,8 milioane de euro), care a continuat munca începută de vechiul POR, cel din perioada 2007-2013.

Foto: Dani Drăgan

„Avem proiecte de succes (din exercițiul anterior), avem și proiecte mai timide pentru 2014-2020”, a spus Claudia Ionescu. Dar „sunt încă în curs de evaluare foarte multe proiecte care urmează să fie semnate”.

În ultimii ani, autoritățile din București și județul Ilfov au folosit banii europeni pentru renovarea și dotarea unor instituții de învățământ. În perioada 2007-2013, autoritățile au folosit 120 de milioane de lei din POR pentru investiții în două licee din București - Colegiul Național Iulia Hașdeu și Liceul Teoretic C.A.Rosetti - și reabilitarea sau extinderea a 13 școli din tot atâtea localități din Ilfov. Doar pentru reabilitarea, modernizarea și echiparea celor două licee au fost utilizate fonduri nerambursabile de 58,6 milioane de lei, a precizat Bogdan Mihăilescu, Director Executiv Direcția Management Proiecte, Primăria Sectorului 2.

Iar experiența din trecut contribuie la dezvoltarea de noi proiecte: Primăria Sectorului 2 lucrează deja la reabilitarea a două licee (fiecare în valoare de aproximativ 6 milioane de lei) și pregătește modernizarea a încă două școli generale, cu o valoare totală de aproape 18 milioane de lei. „Sistemul educațional este prioritar”, explică Mihăilescu. „Momentan, avem în evaluare câteva proiecte pe axa dedicată zonei educaționale, sunt proiecte de zeci de milioane de lei. E vorba de licee, școli și grădinițe”.

Din noul POR, autoritățile apelează la fondurile alocate axei prioritare 10 - instituții de învățământ, dar și la axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon - pentru reabilitarea termică și anveloparea clădirilor vechi în care funcționează școlile și liceele. Potrivit ADRBI, în luna ianuarie era deja depuse 80 de proiecte pe axa 10, totalizând aproape 810 milioane de lei, ce vizează de la construcția de creșe și grădinițe la echiparea universităților.

Dar POR susține, pe lângă infrastructura socială, și infrastructura fizică, spre exemplu drumuri în zona București-Ilfov. „Sperăm că în curând vom avea un contract mare pentru drumuri județene în Ilfov”, spune Claudia Ionescu de la ADRBI.

„Mai sunt câteva contracte care se vor semna cu Primăria Municipiului București pentru mobilitate urbană, poate se va mai decongestiona traficul din oraș”, adaugă reprezentanta agenției.

Printre contractele semnate deja de ADRBI se numără două proiecte de modernizare a transportului în comun - liniile de tramvai 40 și 55 - fiecare în valoare de circa 100 milioane de lei, din care fondurile nerambursabile reprezintă circa 80%, dar și restaurarea unor biserici, renovarea Foișorului de Foc sau reabilitarea fațadei Cercului Militar din București.

Foto: ADRBI

Dar banii se termină repede. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, jumătate din fondurile din POR au fost deja alocate, iar autoritățile se uită deja cu speranță la viitorul cadru financiar.Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească în 2021-2027 cu 6 miliarde de euro mai mult din politica de coeziune. În actualul cadru financiar, România i-au fost alocate fonduri de coeziune în valoare de 22,8 miliarde de euro.

„Așteptăm noul cadru financiar pe 2021-2027. Sperăm să avem o alocare mai generoasă pe zona București-Ilfov”, spune Bogdan Mihăilescu de la Primăria Sectorului 2.