La ultimul recesământ, cel din 2011, comuna clujeană Florești avea puțin peste 21.000 de locuitori, pentru ca în prezent numărul să fie aproape dublu. O astfel de dezvoltare rapidă a venit cu problemele inerente. Unele au fost remediate cu ajutorul fondurilor europene, altele așteaptă la rând.

"În 2008, când am venit în primărie (în calitate de viceprimar - n.r.) aveam un proiect oarecum suspendat sau într-o latență evolutivă. Era vorba despre un proiect pe măsura 322 în valoare de trei milioane de euro, bani care au fost alocați către infrastructură și utilități publice. Am resuscitat acest proiect, iar începând cu anul 2009 am demarat lucrările pe acest proiect. A fost vorba de asfaltarea a 11 străzi din comuna Florești și introducerea utilităților pe șapte străzi", spune primarul PNL Horia Șulea, într-un interviu acordat EurActiv.

Au urmat alte proiecte mai micuțe, printre care un punct de informare turistică, unul de promovare a comunei sau unul pentru reabilitarea unui drum de exploatație agricolă.

"Neavând alte măsuri de accesat, la un moment dat am zis să încercăm să facem ceva și pe resursa umană și atunci am accesat două proiecte pe POSDRU: unul de 2, 2 milioane și unul de două milioane...În urma implementării celor două proiecte, aproximativ 500 de persoane au obținut o diplomă de calificare recunoscută la nivel european. Dacă am accesat acele proiecte pe POSDRU am zis că ar fi bine să încercăm ceva și pe POCU, iar astăzi avem un proiect în implementare de aproximativ patru milioane de euro. Mai avem o creșă în construcție pe fonduri de la AFIR", mai spune Șulea.

"Dacă stau să mă gândesc, e vorba de vreo 40 de milioane de euro care n-au făcut altceva decât să vină să contribuie substanțial la dezvoltarea Floreștiului. Astăzi, Florești e cea mai mare comună din țară, cu 38.000 de locuitori, probabil vreo 60.000 de oameni care viețuiesc aici...Banii europeni sunt o resursă foarte valoroasă, pe care, din nefericire, din câte văd eu, România, prin structurile specializate, nu e în măsură să atragă acești bani, bani care ar fi foarte utili într-o dezvoltare mult mai rapidă a întregului teritoriu", afirmă Șulea.

Birocrația românească

Horia Șulea susține că au fost multe măsuri pe care comuna Florești nu a putut să le accesăm din cauza birocrației românești:

"Legislația românească și piedicile create de unii și de alții în a accesa fonduri europene, comparativ cu legislația europeană și cu ce vedem că se întâmplă în alte state, eu zic că aici ar trebui să intervină guvernul, iar acea mare masă de oameni care se zice că lucrează la aceste fonduri europene ar trebui rărită la maxim. Bineînțeles, simplificat tot ceea ce înseamnă documentație, în a accesa un proiect. Simplificat la minimum posibil, astfel încât acești bani să poată fi accesați".

Trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni de abuz în serviciu, Horia Șulea spune că "necunoștința de cauză poate te duce la o oarecare formă a ilegalității".

"Dar acei oameni, care ar trebui să vină să te susțină, să te îndrume, să te ajute în promovarea acestor proiecte, nu fac altceva decât să-ți ceară hârtii, să-ți ceară declarații și dacă mai pot să-ți facă și o plângere penală, astfel încât să mai treneze bunul mers al lucrurilor și - de ce nu - în a-și proteja acea funcție pe care o dețin bine plătită". 

Spitalul regional de urgență - o provocare

"Despre Spitalul regional de urgență din Cluj cu locația în Florești se discută de prin 2007. Pe parcursul timpului am făcut nenumărate demersuri în diferite momente, în diferitele faze ale discuțiilor legate de Spitalul regional de urgență, demersuri atât administrative, cât și financiare...Astăzi se pare că, din nou, am intrat într-un impas cu spitalele regionale de urgență. Eu nu cred că doamna Corina Crețu are intenții rele, ba, din contră, cred că intențiile dânsei sunt de-a dreptul de bună credință de a-i determina pe guvernanți să atragem acești bani în vederea demarării acestor investiții...Eu sper ca luptele astea între grupuri și de interese să dispară și interesul să devină cel care ar fi normal, acel interes național", declară primarul din Florești.

Deși optimist, Șulea se gândește "cu groază" că s-ar putea să treacă și 2021, an în care Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană ar fi dorit ca Spitalul regional să ajungă înr-o fază finală de construcție, iar în 2022 să fie pus la dispoziția pacienților.

"Din punct de vedere tehnic suntem în grafic și eu zic că s-ar putea respecta aceste termene, dar...suntem români, știm să ne tăiem craca de sub picioare și, probabil, că principiul să moară capra o devenit politică de stat. N-aș putea să vă spun ce interese financiare au unii și alții …", afirmă primarul.

83 de probleme ale locuitorilor din Florești

Locuitorii celei mai mari comune din România văd și lucrurile care nu merg bine. La începutul anului, ei au lansat o petiție în mediul online prin care își arată nemulțumirea față de dezinteresul arătat de autoritățile locale față de problemele lor.

"Este un demers civic prin care dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la starea de fapt, deosebit de precară din localitate”, au explicat inițiatorii demersului, informează Adevărul.ro.

Iulia Ungureanu, o susținătoare a demersului, a vorbit despre condițiile în care trăiesc floreștenii:

"Foarte mulți se trezesc la 5-6 dimineața, își trezesc copiii pentru a ajunge la 8 dimineața la școală sau la grădiniță. Nu avem creșe sau grădinițe de stat, le poți număra pe 2-3 degete. Foarte mulți floreșteni nu-și permit creșele și grădinițele private. Avem școli insuficiente. Nu avem un liceu. Locurile de muncă sunt, majoritatea, la Cluj. Timpul petrecut în trafic în zile mai aglomerate este de 3 ore dus- întors. Nu cred că e normal. Sunt 8 kilometri de la Primăria Florești la kilometrul zero al Clujului”. Iulia a susținut „nu vreau să arăt cu degetul și să spun că X sau Y este vinovat. Ceea ce am făcut noi este un semnal de alarmă către autoritățile publice județene, Consiliul Județean, Prefectura”.

(Detalii, pe Adevărul.ro)

Bugetare participativă

După modelul orașului Cluj-Napoca, la Florești s-a lansat în această toamnă bugetarea participativă. Șapte proiecte depuse de cetățeni au fost declarate eligibile de către comisia de evaluare din cadrul primăriei, scria în octombrie Ziua de Cluj.

Potrivit site-ului Primăriei, din 15 proiecte propuse locuitorii au dat voturi pentru șapte. Pe primele trei locuri s-au clasat pasarela pietonală Florești – zona Metro – 249 voturi, un studiu de trafic – 155 voturi și aleea pietonală pentru agrement pe digul de la baraj – 22 voturi.