Performanțele în atragere de fonduri ale municipiului Cluj-Napoca contrastează cu cele din multe alte orașe românești. Cum a reușit Clujul să atragă bani și cum îi folosește pentru dezvoltarea durabilă?

„Obiectivul este ca, până în 2028, întreaga flotă de transport în comun a orașului să fie verde, electrică, nepoluantă,” a declarat primarul municipiului, Emil Boc, pentru EURACTIV.ro. Astăzi, jumătate din această flotă, raportat la numărul de locuri din vehicule, este electrică. 106,45 milioane euro au fost deja folosiți pentru proiectele de mobilitate urbană eco, bani pe care Clujul i-a atras fiind mai bine informat, mai pregătit și mai insistent decât alte administrații locale.

AUDIO: Emil Boc - Un oraș verde până în 2050

Potrivit lui Ovidiu Cîmpean, directorul de dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca, în 2018 orașului îi fuseseră alocate 45 de milioane de euro, dintre care 36 de milioane de euro pentru mobilitate. În acel an exista riscul de decomitere (posibilitatea de a pierde fondurile alocate, dacă nu există proiecte în derulare pentru ele) în urma evaluării intermediare din partea Comisiei. România risca să piardă 800 de milioane de euro

Primăria Cluj-Napoca a cerut, la începutul anului, suplimentarea sumelor pentru orașele care aveau proiecte pregătite. O hotărâre de guvern din august 2018 a dat încă jumătate din sumele alocate inițial pentru proiecte mature (cu contracte semnate). Astfel, Clujului i-au fost alocate alte 18 milioane pentru mobilitate. 

Dar administrația clujeană a depus proiecte în valoare de 100 de milioane de euro, ținând cont și de faptul că s-a făcut și un apel suplimentar de proiecte, iar în octombrie s-a constatat că din suplimentarea la nivel național se depuseseră proiecte pentru doar 45% din bani.

Dintre aceste proiecte, mai mult de jumătate fuseseră depuse în regiunea Nord-Vest, din care face parte și Clujul. Iar decizia Guvernului a fost să fie semnate toate proiectele. Astfel, cei 45 de milioane inițiali au fost eliberați pentru alte proiecte, iar Clujul a semnat contractele de finanțare pentru cele 100 de milioane de euro pentru transportul în comun.

„Am atras în proiecte executate peste 200 de milioane de euro, sunt în executare proiecte de peste 200 de milioane de euro și avem în pregătire proiecte de două miliarde de euro”, spune primarul Emil Boc.

Potrivit lui Emil Boc, componentele dezvoltării durabile din strategia Clujului sunt următoarele:

- dezvoltarea transportului în comun cu autovehicule electrice;

- reabilitarea termică a blocurilor de locuit (încălzirea blocurilor este o sursă majoră a gazelor cu efect de seră). Boc își propune ca „până la sfârșitul anului 2027, la sfârșitul viitorului exercițiu financiar, tot ceea ce înseamnă clădire publică (școli, creșe, grădinițe) să fie reabilitate termic, astfel încât să putem atinge obiectivul acela (privind reducerea emisiilor - n.r.) al Uniunii Europene pentru 2030, intermediar, și pentru 2050”;

- transport feroviar: Primăria are trenul metropolitan și metroul ca obiective fundamentale pentru diminuarea poluării. „Vom utiliza bani europeni, bani naționali, bani locali și bani privați pentru implementarea acestui proiect de metrou ca alternativă la mașină,” spune Boc.

- spații verzi: Primarul spune că sunt în plan 124 de hectare de noi parcuri, spații de agrement și păduri-parc, care vor costa 100 de milioane de euro; „În paralel avem de plantat 100.000 de noi arbori până în 2030, în tot orașul,” mai spune Boc.

- managementul deșeurilor se va face prin puncte gospodărești îngropate, și apoi prin colectarea selectivă reală a deșeurilor.