Comisarul european pentru politică regională a declarat că Guvernul României nu a depus până acum nici un proiect la Comisia Europeană pentru cele 3 spitale și nu a finalizat vreun studiu de fezabilitate.

Corina Crețu a confirmat că autoritățile locale pot construi spitalele regionale din Iași, Craiova și Cluj, dar Guvernul insistă să le facă Ministerul Sănătății.

Deși cele trei spitale au asigurată o finanțare de 150 de milioane de euro din fonduri europene, Guvernul a anunțat că vrea să le facă prin parteneriat public-privat.

Spitalele, incluse încă din 2012 în programele de guvernare ale PSD, nu au avansat nici măcar pe hârtie, deși UE a alocat cele 150 de milioane de euro încă de la începutul cadrului financiar 2014-2020.

Cea mai recentă propunere a Guvernului vizează construcția acestora în două etape: prima etapă, finanțată din actualul cadru financiar, va avea ca obiective întocmirea proiectelor tehnice și a celorlalte documente, în timp ce a doua etapă, finanțată din Programul Operațional Regional 2021-2027, va avea ca obiective executarea lucrărilor de construire și operaționalizarea celor trei spitale regionale de urgență.

Guvernul susține că amânarea este datorată faptului că, potrivit studiilor realizate de experții Băncii Europene de Investiții, costurile totale pentru construcția și dotarea celor trei spitale sunt de aproximativ 400 de milioane de euro pentru fiecare în parte și banii de la UE ar fi insuficienți.

Exasperate de amânări, autoritățile locale ar vrea să preia ele construcția. Consiliul Județean Cluj a solicitat oficial preluarea construcției spitalului regional de urgență, dar ministrul sănătății a spus că începerea lucrărilor după 2021 are drept scop obținerea mai multor bani de la UE.

Cele 3 spitale regionale „pot fi finanțate din fonduri europene în perioada curentă de programare”, spune comisarul Corina Crețu într-un răspuns la o interpelare pe această temă formulată de europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, grupul popularilor).

„Guvernul român trebuie să ia deciziile necesare pentru a evita întârzierile suplimentare care ar submina posibilitatea lansării cu succes a celor trei proiecte și, ca urmare, utilizarea fondurilor Uniunii Europene disponibile în acest scop până la sfârșitul perioadei actuale de finanțare, în 2023”, susține comisarul pentru dezvoltare regională.

Ea adaugă că primul pas ar fi finalizarea studiilor de fezabilitate pentru cele trei spitale și aprobarea acestora de către autoritățile române înainte ca o cerere de „proiect fazat” să fie adresată Comisiei.

„Comisia este pregătită pentru discuții tehnice privind modul de adaptare a bugetului disponibil la estimările costurilor, luând în considerare un scenariu realist de timp”, a mai spus Corina Crețu. 

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu atrage atenția că amânarea pentru următorul exercițiu financiar ar costa România mai mult și nu mai puțin cum susține Guvernul acum.

„În calitate de coordonator al Grupului PPE din Parlamentul Eurpean pentru elaborarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, le atrag atenția premierului Viorica Dăncilă, precum și miniștrilor Rovana Plumb și Sorina Pintea că după 2021 România va beneficia de mai puțini bani de la UE. Acum România poate beneficia de până la 85% cofinanțare din partea UE, iar din anul 2021 doar de 70%”, precizează Marinescu.

De aceea, eurodeputatul cere guvernului, și miniștrilor responsabili să solicite Comisiei Europene modificarea Programului Operațional Regional si desemnarea ca beneficiari consiliile județene din Cluj, Dolj și Iași. „Cele trei consilii județene sunt pregătite, vor să depună proiectele acum, și nu să le amâne”, mai spune Marinescu.

Corina Crețu a explicat că este posibilă modificarea beneficiarilor, dar că Guvernul tebuie să facă această solicitare.

„În prezent, beneficiarul desemnat al proiectului este Ministerul Sănătății. Totuși, Programul Operațional Regional, la fel ca oricare al program operațional, poate fi modificat în cursul unei perioade de programare la cererea autorităților naționale. Nu este de competența Comisiei să decidă asupra beneficiarilor individuali care fac obiectul programului; acest aspect intră în responsabilitatea Guvernului României”, arată Crețu.

Ea menționează, în răspunsul la interpelarea adresată de eurodeputatul PNL că, în privința propunerii de a desemna Consiliile Locale din cele 3 județe ca beneficiari ai proiectelor, este oricum necesară o implicare serioasă în dezvoltarea spitalelor regionale atât la nivel național, cât și la nivel local. „Recomandarea mea este ca toți actorii locali să se angajeze într-un dialog tehnic cu Ministerul Sănătății pentru elaborarea planurilor locale de dezvoltare în domeniul sănătății”, arată comisarul european.

De cealaltă parte, ministrul sănătății a acuzat chiar lipsa de implicare a comunităților locale pentru unele întârzieri în derularea proiectelor. „Nu s-a întârziat pentru că n-a vrut Guvernul sau n-a vrut Ministerul Sănătății, ci pentru că există niște proceduri pe care acești consultați le-au respectat și pe mine mă mâhnește că anumite comunități locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor”, spunea Sorina Pintea în decembrie 2018.

În schimb, șeful Consiliului Județean Cluj acuză Guvernul că nu înțelege prioritatea acestor spitale. „Am dat Ministerului Sănătății un teren de 14 hectare, cu titlu gratuit, să facă spitalul, iar acum nu mai vor să îl facă din diverse motive, cu toate că comisarul Corina Crețu a spus explicit că există bani, ei doar trebuie să fie trași. Să stau să mă uit cum ei nu depun pentru finanțare, când avem banii care ne așteaptă, este inadmisibil”, declara Alin Tișe anul trecut pentru HotNews.

E greu să nu-l crezi pe liderul liberal al CJ Cluj, dat fiind că PSD a inclus în programele de guvernare încă din 2012 a nu mai puțin de 8 (opt) spitale regionale și a unuia republican, dar nici măcar documentele nu sunt gata aproape șapte ani mai târziu.