Războiul între Partidul Social Democrat și comisarul european care este încă membru al partidului s-a intensificat în ultimele zile, după ce Corina Crețu a criticat unii membri ai guvernului pentru absorbția redusă a fondurilor, în timp ce Darius Vâlcov, consilierul condamnat pentru acte de corupție al premierului Viorica Dăncilă, a spus că parteneriatul public-privat este o soluție mai bună decât finanțarea din fonduri europene.

„Nu știu dacă ați urmărit, dar aseară, ca la un semnal, după ce am zis că studiul de fezabilitate al spitalelor regionale costă 1,8 milioane euro (și nu 250, cât se avansase în spațiul public), am început să fiu atacată într-un mod șocant”, a scris Corina Crețu, vineri, pe Facebook.

Comisarul european a replicat astfel unei declarații năucitoare a lui Codrin Ștefănescu, secretar general adjunct al PSD, care a spus într-o emisiune TV: „Corina Crețu nu reprezintă, în momentul de față, interesul României de a construi spitale regionale la costuri de 10 ori mai mici. Ea reprezintă interesele unor cercuri de interese de la Bruxelles”. Ștefănescu a menționat că aceste declarații nu sunt, totuși, poziția oficială a PSD.

„Aș fi înțeles să fiu considerată trădătoare de partid și de țară, dacă am fi avut depuse la Comisia Europeană zeci de proiecte care tergiversau sau pe care le-am fi uitat perioade lungi de timp. Repet, din păcate nu mai avem în analiză proiecte majore depuse la Comisie în afara Magistralei de Metro M6”, a precizat Corina Crețu

Comisarul european pentru politici regionale a menționat, din nou, că niciun alt proiect major nu e depus la Comisia Europeană, deși România „a depășit cu mult datele la care singură s-a angajat că le va depune”, atât pentru spitalele regionale, cât și pentru autostrăzile Pitești-Sibiu, Târgu Mureș-Iași, Craiova-Pitești, podul de la Brăila, Metroul Pipera-Berceni, Centura Bucureștiului etc.

„E trist că reușim în alte state să dezvoltăm și să deblocam proiecte, iar de la București primesc doar acuzații și insulte. Nu numai eu, dar și serviciile Comisiei Europene sau ale celorlalte instituții europene”.

Crețu amintește că planul Comisiei Europene pentru viitorul cadru financiar multianual, 2021-2027, include o creștere cu opt miliarde de euro a fondurilor de coeziune alocate României.

„Când reușești, în ciuda plecării celui de-al doilea mare contributor la Bugetul UE, Marea Britanie, să obții o creștere cu 10 la sută a fondurilor europene pentru țara ta, ești, cu siguranță, în slujba unor interese străine, nu-i așa?”, își încheie postarea Corina Crețu.

Crețu a intrat în conflict cu PSD pe tema spitalelor de la Craiova, Iași și Cluj, pentru care UE a alocat 150 de milioane de euro din Programul Operațional Regional (POR). La momentul negocierilor dintre guvernul de la București și Comisia Europeană, Ministerul Dezvoltării Regionale a propus executivului european finanțarea construcției a trei spitale regionale - un proiect de 300 de milioane de euro, din care 150 milioane euro finanțare UE și 150 milioane euro din fonduri naționale.

Săptămâna trecută însă, Darius Vâlcov - fost primar al Slatinei, condamnat la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție în primă instanță, dar aflat încă în poziția de consilier al premierului Viorica Dăncilă - a invocat o serie de cifre pentru a explica preferința guvernului pentru parteneriatele public-private în construcția acestor spitale. „Studiile, conform BEI, cei care le și elaborează, costă 120 milioane euro. Conform acelorași studii BEI, construcția și dotarea celor 3 spitale costă 1,2 miliarde euro (...) Între timp, statul român scoate în parteneriat public privat studiul, construcția și dotarea unui spital, cu 140 milioane euro”, a scris Vâlcov pe Facebook.

Însă, Corina Crețu a scris joi că, potrivit informațiilor primite de la Banca Europeană de Investiții (BEI) care finanțează studiul de fezabilitate pentru cele 3 spitale regionale, valoarea acestui studiu este de 1,8 milioane de euro.

Crețu s-a văzut în această săptămână cu Viorica Dăncilă, discuție în urma căreia au convenit ca Guvernul să transmită Comisiei, în perioada următoare, propunerea României în ceea ce privește modalitatea prin care se dorește continuarea finanțării acestor 3 spitale.

„Așa cum am reiterat și în cadrul întâlnirii noastre, în cazul în care România dorește să aloce o sumă mai mare din fonduri europene pentru aceste spitale, autoritățile române trebuie să înainteze Comisiei Europene o solicitare în acest sens, în regim de urgență. În cazul în care autoritățile naționale nu doresc să utilizeze fonduri UE pentru spitale, Programul Operațional trebuie să fie din nou modificat, iar cele 150 de milioane de euro alocate în scopuri diferite. Și în acest caz, este nevoie de o solicitare din partea autorităților naționale”, a explicat Crețu.

Pe de altă parte, autoritățile analizează și varianta etapizării, adică realizarea acestor spitale în două etape: documentația în actuala perioadă de programare, iar construcția efectivă în perioada 2021-2027, a precizat Rovana Plumb, ministru al fondurilor europene, într-o conferință de presă susținută împreună cu Corina Crețu.

Guvernul nu a precizat până acum care ar fi investitorii privați interesați de construcția spitalelor și care ar fi totuși costurile pentru contribuabilii români, preferând doar să spună că în varianta finanțării din fonduri europene, sumele alocate de la buget ar fi foarte mari.

„530 milioane euro este costul total al spitalului din Iași, conform studiului BEI. 50 milioane euro din această sumă sunt puse la dispoziție de către CE. Restul, de 480 milioane euro sunt costuri care revin statului român. Cu aceeași sumă, de 480 milioane euro, Turcia a construit 3 spitale în PPP”, susține Darius Vâlcov, într-o altă postare pe Facebook.

Zilele trecute, Ministerul Sănătății a anunțat că în două luni va fi semnată o înțelegere pentru parteneriatul public-privat româno-turc pentru construcția unui spital regional cu 1.000 de paturi la Constanța. Fără a menționa însă cu cât va contribui partea română (și nici cea turcă, de altfel).

Una peste alta, construcția a opt spitale regionale este prevăzută în programul de guvernare al PSD încă din 2012, dar până acum nici măcar o fundație nu a fost turnată.