În exercițiul financiar 2007-2013, România a pierdut circa 2 miliarde de euro din fondurile alocate pentru că nu le-a cheltuit în timp util, în special în domeniul transporturilor.

„Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord-Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operațional Infrastructură Mare și nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă și canalizare”, a declarat Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, în cadrul unei dezbateri cu cetățenii la Cluj-Napoca.

Crețu a explicat că este important ca autoritățile române să propună noi proiecte pentru că anul viitor se termină proiectele fazate din cadrul financiar anterior. „Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014-2020!”, a spus comisarul european.

„Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu-Pitești, Pitești-Constanța, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana”.

Comisarul Crețu a spus că, pe partea de fonduri pentru infrastructură, nu există încă un risc de dezangajare, tocmai pentru că există multe proiecte de apă și canalizare din trecut care vor genera cereri de rambursare până în 2019, dar de anul viitor poate apărea acest risc de a pierde din banii europeni.

Oficialul european a menționat că, dacă Executivul UE va aproba finanțarea pentru magistrala 6 de metrou, aceasta va consuma o parte semnificativă din fondurile alocate României, dar încă mai sunt suficienți bani pentru alte proiecte.

„În ciuda răspunsului verbal al domnului ministru (Lucian Șova - n.r.), care spunea că am greșit destinatarul și există un grad de 200% de contractare, noi la Comisia Europeană nu am primit alte proiecte”, a mai spus Corina Crețu.

În primăvară, Corina Crețu a trimis premierului Viorica Dăncilă și miniștrilor Lucian Șova (transporturi) și Rovana Plumb (fonduri europene) o scrisoare în care își exprima îngrijorarea cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport în România, avertizând că există riscul dezangajării fondurilor UE. În replică, ministrul Lucian Șova a spus că scrisoarea Corinei Crețu face referire la perioade anterioare exercițiului pe care îl avem noi în ultimul an. „La această oră, în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe infrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depășește 200%", a susținut Șova.

De altfel, chiar în dezbaterea de la Cluj, Corina Crețu a spus că este surprinsă că, în discuțiile purtate prin țară, toți primarii îi spun că nu mai sunt bani.

„Avem bani din Programul Operațional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toți primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord-Otopeni”.

În ceea ce privește autostrada Pitești-Sibiu, comisarul european a menționat că, deși lucrările au început, nu există avizul de mediu, și în consecință Comisia Europeană nu poate aproba finanțarea investiției.

Pe de altă parte, Guvernul român a decis să facă Autostrada Montana (Târgu Mureș-Iași) prin parteneriat public-privat, deși ar fi fost eligibilă pentru fonduri europene, Crețu spunând că studiul de fezabilitate ar putea fi finanțat din bugetul curent, urmând ca lucrările de construcție să fie finanțate din cadrul financiar pentru 2021-2027.

Corina Crețu a mai spus că speră ca lucrările pentru cele trei spitale regionale de urgență să înceapă până la sfârșitul anului viitor.

„Au fost întârzieri și nu mă voi feri niciodată să avertizez statele membre atunci când sunt întârzieri în ceea ce privește infrastructura pentru investiții importante, dar, acum, BEI a realizat studiile de fezabilitate pentru spitalele de la Cluj și Iași, urmează Craiova. Proiectele vor sosi la CE până la sfârșitul acestui an, noi sperăm să le aprobăm cât mai repede. Vor începe după aceea licitațiile, iar speranța mea este ca, până la sfârșitul anului 2019, să înceapă construcția efectivă. Banii pot fi cheltuiți până în 2023. Este trist că au fost semnate în iulie 2015 și s-a prevăzut ca studiile de fezabilitate să fie gata în 2016; suntem în 2018 și nu sunt gata. Sperăm că vor fi mai rapide construcțiile decât elaborarea documentațiilor”, a punctat Corina Crețu.

Potrivit acesteia, deși se spune că reprezentanții Comisiei îngreunează lucrurile privind absorbția fondurilor europene, s-a constatat un fenomen și anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiționalități în plus față de regulamentele europene. „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocrația”, a subliniat Corina Crețu.