Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu a subliniat sâmbătă că, din 2014, de când ocupă această funcție la Comisia Europeană, România a depus numai patru proiecte importante cu fonduri UE destinate infrastructurii în transporturi.

La începutul acestui an, Crețu atrăgea atenția nou-instalatului guvern că România riscă să piardă fonduri europene și că trebuie să grăbească procesul de absorbție. Într-un dialog cu cetățenii vineri, Crețu a menționat că, pe partea de infrastructură, încă nu este un risc de dezangajare a fondurilor europene pentru infrastructură, dar că autoritățile ar trebui să pregătească proiecte mature pentru a atrage toți banii pe care UE îi poate oferi României.

Sâmbătă, într-o conferință de presă la Turda, Corina Crețu a reluat tema investițiilor din domeniul transporturilor, despre care a spus că este o situație care o „preocupă” și o „îngrijorează”.

„În ceea ce privește transportul, de când sunt comisar european, din 2014, am avut de aprobat doar patru proiecte majore, în primul rând un proiect foarte important, de peste un milliard de euro, de cale ferată, este cel mai mare proiect pe modernizare a unei căi ferate, Gurasada-Simeria, pe care l-am aprobat. Sebeș-Turda, știți foarte bine, că am aprobat și Câmpia Turzii-Târgu Mureș. Mai avem în analiză un ultim proiect, Gara de Nord-Otopeni, metroul, probabil că în curând va fi aprobat parțial acest proiect, urmând ca pe un alt tronson să mai avem discuții. Este ultimul proiect pe care îl avem în analiză”, a spus Crețu.

Ea a reiterat că România încă nu riscă să piardă bani în acest moment, pentru că Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM) cheltuie din proiectele fazate, adică proiectele de apă și canalizare care n-au fost finalizate la timp.

Comisia Europeană și, în special, comisarul Corina Crețu și-au manifestat în repetate rânduri interesul de a finanța autostrada Sibiu-Pitești și autostrada care ar trebui să lege Transilvania de Moldova.

„Știți foarte bine că în planul de transport autostrada Sibiu-Pitești reprezintă o prioritate, nu numai pentru România, ci și pentru întreaga UE, pentru că este veriga lipsă din tronsonul european dintre Rotterdam și Constanța. Având în vedere întârzierile în construcția acestei autostrăzi, urmărim îndeaproape eforturile autorităților române de a depăși timpul pierdut. Cu toate acestea, trebuie să insistăm ca pregătirile și ofertele să se facă pe baza unor studii de mediu aprofundate. Din punctual nostru de vedere, proiectul este extrem de întârziat și estimările noastre arată că această construcție nu poate începe mai devreme de anul 2019”, a subliniat comisarul Corina Crețu, potrivit Agerpres.

Referitor la a doua autostradă care să traverseze munții în România, Corina Crețu a arătat că opinia sa personală este că prioritate ar fi trebuit să aibă autostrada care leagă Transilvania de Moldova, în condițiile în care preocuparea Comisiei este de îmbunătățire a accesului rutier în statele membre.

„În ceea ce privește autostrada Montana, preocuparea mea și a noastră, a Comisiei, este aceea de a îmbunătăți accesul în toate statele membre și am spus, din punct de vedere personal, ca om politic din România, cred că în anul Centenarului ar fi fost frumos să reușim să demarăm un proiect care nu poate fi făcut peste noapte, este evident, de îmbunătățire a accesului în Moldova. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie o prioritate, este o prioritate în toate analizele noastre și încurajăm autoritățile române să accelereze pregătirea unei a doua autostrăzi care să treacă Carpații, pe lângă Sibiu-Pitești, astfel încât construcția să înceapă în 2021”, a menționat Corina Crețu.

Ea a adăugat că din partea Comisiei Europene a fost oferită disponibilitate pentru finanțarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureș-Iași, urmând ca lucrările de construcție să înceapă din 2021.

Nu este prima dată când comisarul pentru politici regionale vorbește în termeni negativi de absorbția fondurilor europene pentru transporturi. În luna aprilie, Corina Crețu a trimis premierului Viorica Dăncilă și miniștrilor Lucian Șova (transporturi) și Rovana Plumb (fonduri europene) o scrisoare în care își exprima îngrijorarea cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport în România, avertizând că există riscul dezangajării fondurilor UE. În replică, ministrul Lucian Șova a spus că scrisoarea Corinei Crețu face referire la perioade anterioare exercițiului pe care îl avem noi în ultimul an. „La această oră, în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe infrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depășește 200%", a susținut Șova.

Vineri, Corina Crețu a spus că și ea a fost mirată când primarii cu care a discutat i-au spus că au fost anunțați că nu mai sunt fonduri europene disponibile și a dat asigurări că România mai are la dispoziție o sumă semnificativă.

Potrivit celor mai recente date de la Ministerul Fondurilor Europene, România are la dispoziție prin programul de infrastructură POIM circa 9,2 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Incluzând cele 594 milioane de euro primite în avans de la Comisia Europeană, rata de absorbție tot nu a ajuns la 20%. Până la sfârșitul lunii august, România a trimis la Bruxelles facturi pentru doar 1,2 miliarde de euro, corespunzând unei rate de absorbție curente de 13,1%.

Potrivit regulilor Comisiei Europene, banii alocați unui an trebuie cheltuiți maxim în anul n+3. Fondurile din programele operaționale sunt alocate pe ani, nu pot fi trase toate odată, iar banii alocați pentru 2015, de exemplu, trebuie cheltuiți maxim până în 2015+3, adică decembrie 2018, altfel statul respectiv îi pierde.