Corina Crețu a anunțat că Executivul european propune reducerea obiectivelor tematice. Astfel, din 11 obiective tematice în perioada 2014-2020, noua politică de coeziune se va concentra pe 5 obiective: 

• o Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
• o Europă mai ecologică
• o Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
• o Europă mai socială;
• o Europă mai apropiată de cetățeni.

Comisarul european pentru Politici Regionale a mai adăugat că cea mai mare parte a investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune se vor axa pe primele două obiective: o Europă mai inteligentă și o Europă mai ecologică.

Comisarul român a mai anunțat o nouă metodă de alocare a fondurilor. Această metodă se bazează pe formula „Berlin”, folosită încă din 1999, dar se mai adaugă o serie de indicatori, precum nivelul șomajului, în special în rândul tinerilor, schimbările climatice și migrația. Katainen a completat că pentru regiunile mai dezvoltate e luat în calcul și nivelul de educație.  

Comisia a explicat într-un comunicat că sistemul de alocare al politicii de coeziune este ușor modificat pentru a concentra și mai mult resursele în statele membre mai puțin dezvoltate și pentru a oferi un sprijin financiar mai mare pentru regiunile care se confruntă cu tranziția industrială.

Alocarea se va face în continuare în principal în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor, dar include noi criterii pentru toate categoriile de regiuni - șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților - pentru a reflecta mai bine situația socioeconomică din teren.

În ceea ce privește Fondul de coeziune, metoda este neschimbată: statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este sub 90 % din media UE vor beneficia de Fondul de coeziune.

Crețu a declarat că propunerea de alocare a fondurilor ilustrează situația social-economică din prezent a celor 276 regiuni din UE:

”Am analizat regiune cu regiune. În unele țări, unele regiuni se descurcă foarte bine, în alte țări sunt regiuni care se descurcă mult mai rău decât înaintea crizei economico-financiare”,a spus comisarul, adăugând că în bugetul 2021-2027 regiune mai sărace primesc ceva mai mulți bani decât în actualul exercițiu bugetar.

Corina Crețu s-a referit și la dimensiunea urbană a politicii de coeziune. În condițiile în care se estimează că în 2050 circa 80% din populație va locui în zone urbane, Comisia a decis să acorde un cuvânt mai puternic orașelor în privința modului de cheltuire a banilor. 

Întrebată cum se face că Portugalia va avea o reducere cu 10% a fondurilor, în timp de Spania și Italia, mai bogate decât ea, vor primi mai mulți bani, cu 5%, respectiv, 6% în plus, comisarul român a spus: „Nu trebuie să vă uitați la suma totală…Portugalia e al cincilea beneficiar în viitorul buget, stă mult mai bine decât în actuala perioadă de programare”. 

CE renunță la legarea fondurilor de statul de drept

Pe 2 mai, Comisia Europeană anunța că va propune condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept începând din 2021. Comisarul Gunther Oettinger spunea atunci că detaliile vor fi făcute publice astăzi. În conferința de presă și în comunicate nu se spune nimic însă despre această condiționare.

În schimb, față de propunerea inițială de reducere a bugetului pentru coeziune cu 7%, cei doi comisari au vorbit în conferința de marți de o scădere cu 10%.

Cu toate acestea, comisarul Crețu a susținut, într-o postare pe Facebook, că este cea mai mare alocare din istorie. „Pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, Politica de Coeziune va avea cea mai importantă alocare, 374 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, pentru 27 de state membre (din păcate, Marea Britanie va părăsi proiectul european în martie 2019). Nu au fost negocieri ușoare, având în vedere plecarea celui de-al doilea net contributor la Bugetul UE și nevoia de a introduce noi priorități”.

„Alocarea pentru România în ceea ce privește fondurile pe care le gestionez se ridică la aproape 31 de miliarde pentru perioada 2021-2027, cu aproximativ 8 la sută mai mult față de perioada 2014-2020. Am conștiința împăcată”, afirmă Corina Crețu.

20 de „condiții favorabile”

Aceste „condiții favorabile” continuă abordarea condiționalităților ex-ante introduse pentru perioada de finanțare 2014-2020. Sunt propuse aproximativ 20 de condiții, care acoperă domenii tematice similare cu cele din perioada 2014-2020, cum ar fi eficiența energetică, și includ în continuare strategii de specializare inteligentă pentru orientarea investițiilor în cercetare și inovare.

Există, de asemenea, patru condiții favorabile orizontale în domeniul achizițiilor publice, al ajutoarelor de stat, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Procedurile legate de asigurarea condițiilor favorabile sunt similare, dar mai simple. Astfel, nu există niciun plan de acțiune obligatoriu care trebuie prezentat în cazul nerespectării acestei obligații. Cu toate acestea, statele membre nu vor fi în măsură să transmită cereri de plată Comisiei pentru proiecte finanțate de UE vizând condițiile neîndeplinite. Îndeplinirea acestora trebuie să fie respectată pe tot parcursul perioadei de programare.

Cum se distribuie fondurile

Bugetul pentru coeziune 2021-2027 se ridică la 373 de miliarde euro (prețuri curente – luând în considerare inflația) în angajamente. 

Potrivit unui document intern al CE publicat Financial Times, Polonia pierde cele mai multe fonduri. Și celelalte state din Grupul de la Vișegrad rămân fără procente importante, în timp ce România și Bulgaria sunt printre puținele care ar putea primi mai mulți bani.