La nivelul Uniunii Europene se discută de câțiva ani introducerea unui mecanism de condiționare a distribuirii fondurilor de coeziune de respectarea valorilor europene și a statului de drept. O decizie se lasă așteptată, dar condiționarea nu ar pune probleme României, apreciază Cristian Ghinea, fost ministru al fondurilor europene în guvernul condus de Dacian Cioloș.

„Cel mai probabil, niște efecte vor exista în controlul și distribuirea fondurilor. Dar pentru România, nu a fost niciodată și nu este o problemă viteza cu care banii sunt puși la dispoziție sau rambursați de către Bruxelles. Nici măcar rata de absorbție în sine nu este problema reală acum, încă putem recupera. Absorbția este o obsesie aproape superficială, este un exercițiu contabil, trebuie să vorbim mai mult despre impactul real”, a spus Ghinea, într-un interviu acordat EURACTIV.

Eurodeputatul susține că problemele României sunt legate mai degrabă de birocrația excesivă de la nivel național și de evaluarea impactului investirii efective a fondurilor europene. „Problemele noastre sunt acestea și nu sunt cauzate de regulile impuse de Bruxelles: prima este birocrația sistemului românesc de distribuire a fondurilor și a doua, rezultatul final, impactul proiectelor pe care se duc banii, efectele pe care le simțim în viața noastră de zi cu zi”, a mai spus Cristian Ghinea.

Aceste probleme sistemice trebuie rezolvate la nivel naționale, iar ele nu sunt afectate de posibila condiționare de statul de drept, adaugă eurodeputatul USR-PLUS. „Ba dimpotrivă, dacă noile reguli vor impune anumite schimbări în sistem este posibil chiar să accelereze cheltuirea corectă și un impact pozitiv final”. 

Noile programe operaționale - doar schimbări de denumire, nu de substanță

Cristian Ghinea notează că, spre exemplu, în domeniul de activitate a Programului Operațional Capital Uman, „banii au ajuns în proporție covârșitoare la instituțiile de stat, s-au pierdut în circuitul de sistem, și mai puțin la beneficiarii finali”.

De aceea, este nevoie de o regândire a Programelor Operaționale, pentru ca fondurile europene să aducă un beneficiu mai clar cetățenilor, și nu doar să se bifeze absorbția acestora.

Ministerul Fondurilor Europene a anunțat schimbări la nivelul programelor destinate forței de muncă și persoanelor defavorizate din viitorul exercițiu financiar - 2021-2027, dar sunt acestea de impact?

„Din păcate, sunt doar schimbări de denumire, nu de substanță. În plus, nu are foarte mult sens modul în care a fost împărțit programul (fost) POCU în aceste programe separate. De ce spun asta, fiindcă mai multe programe înseamnă mai multe Autorități de Management, mai multe probleme cu acreditarea acestora, mai multă birocrație - mai ales acum, în faza de început a programelor”, apreciază Cristian Ghinea.

El spune că indicațiile de la Bruxelles cer o evaluare mai clară a rezultatelor, dar guvernul de la București a menținut multe dintre prevederile vechilor programe. „Comisia Europeană recomandă Guvernului utilizarea costurilor simplificate, indicatori mai clari de rezultate și să nu mai arunce banii pe traininguri. Din păcate, se pare că actualul ministru și funcționarii MFE au făcut fac copy paste și au trimis la Bruxelles un Program Operațional care propunea, nici mai mult nici mai puțin…  traininguri pentru profesori. Este extrem de îngrijorător că după un POSDRU blocat și un POCU fără impact real, echipa de la MFE pornește la drum cu aceleași idei, puține și fixe, absolut nicio evoluție”, spune europarlamentarul.

Totuși, pare-se că ministerul a ascultat sugestiile venite în urma sesiunilor de consultări asupra administrării fondurilor de coeziune din următoarea perioadă de programare.

Ministerul Fondurilor Europene a propus un transfer de 20% din Fondul Social European (FSE, prin care sunt finanțate proiecte de reconversie profesională și training-uri) la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) în viitorul buget multianual, potrivit unui memorandum discutat într-o ședință recentă de guvern.

Per total însă, Ghinea spune că schema programelor operaționale este ineficientă.

În structura propusă, observă acesta, autoritățile de management rămân în subordinea MFE, dar nu mai sunt concentrate trans-sectorial, ci sunt sparte pentru a fi în oglindă cu ministerele de linie. „Este exact ce nu ar trebui să se întâmple. Lipsa de responsabilitate a ministerelor de linie care aruncă de la unu` la altul rezolvarea problemelor va fi reluată între autorități de management care, deși nu se numesc toate ca ministerele de linie, e evident că sunt făcute în oglindă după ele”, spune fostul ministru al fondurilor europene.

În plus, înființarea a opt noi Autorități de Management (din actualele Agenții de Dezvoltare Regională) pentru 8 programe regionale separate, va însemna întârzieri grave în demararea programelor, spune Ghinea. „Aceasta, din cauza procesului de acreditare a fiecărui AM, care este de durată și riscant. A transforma 8 ADR-uri în AM este un proces luat de la zero și riscăm 1-3 ani întârziere. Se ridică întrebarea, ce se întâmplă dacă unul sau mai multe ADR-uri devenite AM nu obțin acreditarea: pe regiunea aceea nu vom avea program operațional regional?”

Există riscul ca România să înceapă și următorul cadru financiar multianual cu întârzieri cauzate de probleme naționale, dar nici la nivel european lucrurile nu sunt încă definitivate. Parlamentul European și Consiliul nu au agreat bugetul pentru următorii șapte ani, iar diferențele de opinii privind structura acestuia sunt încă mari, astfel că România ar putea avea timp să recupereze din întârziere până va fi adoptat între pachetul legislativ privind cadrul financiar multianual 2021-2027.