Lansarea unor linii de finanțare pe noul program de Competitivitate, cu buget consistent - de 560 milioane de euro, marcată de lipsă de transparență, erate și bâlbe, precum și lipsa de coordonare între instituțiile de resort aruncă o pată încă din start asupra gestionării fondurilor UE 2014-2020 și creează un precedent periculos. 

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare a publicat pe website, încă de săptămâna trecută, documentele finale și calendarul depunerii de proiecte pentru șapte linii de finanțare din Axa 1 a Programului Operațional Competitivitate 2014-2020. Buget total: 560 milioane euro, adică aproximativ 60% din totalul Axei respective (fonduri UE+ cofinanțarea de circa 16% din bugetul de stat).

EurActiv a scris aici, pe scurt, despre problemele sesizate de mediul privat legat de aceste documente, fiind singura reacție publică pe acest subiect. Revenim cu o analiză explicativă în detaliu a problemelor de formă și de fond: ce nu este deloc în regulă cu această lansare și de ce trebuie luate măsuri urgent, pentru a nu se repeta. 

1.       Calendarul lansărilor: bâlbe și erate, probleme de formă și de fond

Calendarul depunerii de proiecte, publicat odată cu documentele care anunțau lansarea, a fost modificat de două ori în numai două zile, în urma articolului publicat de EurActiv.ro. Problemă de formă, aparent, care ridică însă următoarele întrebări:de ce a fost nevoie de două modificări (plus o „Erată” oficială care anunță modificarea termenului de începere a depunerii), în loc să existe toate datele bine stabilite în momentul lansării? Cu alte cuvinte, de ce s-au grăbit funcționarii ANCSI să publice un calendar care a trebuit apoi modificat de două ori?

Primul calendar (valabil în data de 18 mai, când a fost consultat de EurActiv.ro) arăta că proiectele vor putea fi depuse începând cu data de 27 mai, pentru unele componente fiind menționat termenul de 29 iunie, pentru altele, 27 iulie. Așadar, o lună și, respectiv, două luni pentru depunerea oficială a proiectelor. 

Calendar varianta 1:

Problema de fond: termen mult prea scurt pentru proiectele de dimensiuni mari. Spre exemplu, la una din componente (Acțiunea 1.1.1. A) proiectele vor fi cuprinse între 1 milion și 20 milioane de euro, unele incluzând construcții, pentru care va fi nevoie de studii de fezabilitate și „documentații de avizare a lucrărilor de intervenții” (potrivit Ghidului solicitantului).

Întrebare: de ce este nevoie de un termen limită atât de strâns, pentru un buget atât de mare (154 milioane euro, numai pe Acțiunea folosită în exemplul de mai sus) și pe care se așteaptă proiecte complexe, mari dimensiuni? Chiar și în cazul proiectelor mai mici, pe alte componente, inițiativele din cercetare-inovare necesită o elaborare minuțioasă.

Al doilea calendar, revizuit, încărcat pe site în seara zilei de 18 mai, modifica datele calendaristice dar lasă tot o lună pentru depunere, cu unele excepții unde a existat termen „nelimitat”.

A treia variantă a calendarului, existentă acum pe site, anunță termen de 45 de zile de la startul depunerii proiectelor. Nimic rezolvat pe fond, termenul este încă foarte strâns pentru acest gen de proiecte (cercetare-dezvoltare) și pentru un asemenea buget.

Calendar varianta 3:  

Așa cum au explicat consultanții de specialitate, „alocarea unor timpi insuficienți pentru faza de pregătire a documentației de finanțare, conduce inevitabil la scăderea calității proiectelor, crește riscul finanțării unor investiții puțin viabile și duce în final, la cheltuirea ineficientă a banului public”. 

2.       Lipsa de transparență și predictibilitate

Această problemă este legată, practic, de prima problemă, a „calendarelor”. Deși Ghidurile au fost timp de mai multe luni în consultare publică, Ghidul final nu a fost publicat cu suficient timp înaintea lansării oficiale. (13 mai - publicare, vs. 27 mai – lansare – în prima variantă de calendar).

Pe fond, potrivit companiilor interesate de finanțări, sugestiile venite din mediul privat, ca urmare a consultărilor, nu au fost luate în considerare pentru documentele finale.

În plus, sumele alocate pe fiecare componentă (Acțiuni) nu au fost detaliate într-un document de sinteză la nivelul Programului Operațional. Singura detaliere care a existat, legată de sume, este la nivel de Axe, în varianta finală a programului, publicată de Ministerul Fondurilor Europene, și anume: Axa 1 – 797 milioane euro, Axa 2 – 531 milioane euro (contribuția UE). Astfel, putem numai ghici că bugetul de 560 milioane euro, pentru cele patru „Acțiuni” lansate, din totalul de șapte ale Axei 1, reprezintă întregul buget pe componentele respective pentru perioada 2014-2020.

Poate că nu este corectă concluzia, dar cine poate ști? Informația este deosebit de interesantă pentru firme, miza fiind:

În numai o lună vom concura pentru singura șansă de a obține fonduri în următorii șapte ani?

Lansarea întregului buget disponibil pentru 2014-2020 pe componente, pentru noile programe, odată cu primul apel de proiecte, este ideea Ministrului Eugen Teodorovici pe care a susținut-o constant în ultimii doi ani. Acesta, însă, a menționat că va exista depunere continuă până la epuizarea bugetului(practic, cu termen nelimitat).

Întrebări: De ce nu a fost anunțată repartizarea finală a fondurilor pe fiecare componentă? Plus (reluare de la punctul 1): de ce este nevoie de termen limită, pentru buget de dimensiune atât de mare? 

Notă, pentru comparație, câteva idei transmise de consultanți cu expertiză internațională:

  •  În majoritatea statelor membre ale UE, calendarele estimative de lansare a apelurilor de proiecte, se publică cu cel puțin 3-6 luni înainte de deschiderea oficială a apelurilor (Polonia, Cehia, țările baltice etc).
  • Pe lângă avantajul de timp oferit potențialilor beneficiari, care au la dispoziție o perioadă suficient de mare pentru pregătirea proiectelor, această procedura le dă posibilitatea autorităților de a testa interesul potențialilor beneficiari privind investițiile care urmează a fi sprijinite și totodată, oferă predictibilitate și transparența procesului de utilizare a fondurilor publice.
  • În legătură cu pregătirea și lansarea apelurilor de proiecte, toate recomandările Comisiei Europene către autoritățile de management (și nu doar pe zona de cercetare, ci și pe tot ce ține de infrastructura medie și mare, fie ea de drumuri, sănătate, TIC etc.) pleacă de la premisa acordării de timp suficient beneficiarilor, pentru pregătirea proiectelor.
  • Autoritățile de management sunt încurajate să evalueze temeinic durata de timp necesară pentru designul proiectelor, în special dacă acestea implică lucrări de construcție, emitere de autorizații, achiziție de echipamente, acorduri ale consiliilor directoare, consiliilor științifice, mai ales în cazurile în care cofinanțarea privată este substanțială (așa cum este în cazul multora dintre apelurile de pe Axa 1) etc.

3.  Lipsa de comunicare între instituții

Revenim, în acest context, la problema anunțării „discrete” a liniilor de finanțare. Nefiind anunțată de Ministerul Fondurilor Europene, printr-o conferință de lansare sau măcar printr-un comunicat de presă, informația a fost cu greu depistată de potențialii beneficiari. Cel mai probabil, publicarea informațiilor pe site-ul ANCS a fost făcută fără acordul Ministerului Fondurilor Europene, care, de regulă anunță pro-activ informațiile relevante legate de deschiderea unor linii de finanțare și publicarea unor documente.

Mai ales în cazul unei lansări de asemenea amploare, este greu de crezut că MFE nu ar fi dorit să le includă într-un anunț oficial.

În plus, Ministrul Marius Nica a anunțat în mai multe rânduri că lansarea primelor linii de finanțare, inclusiv cele din POC, va avea loc în luna iunie. Lipsa de coordonare între instituții, pentru buna informare a beneficiarilor și rezolvarea eficientă a problemelor, prevăzute sau neprevăzute, nu este de dorit să se perpetueze în sistemul de gestionare a fondurilor 2014-2020.

Întrebarea finală și de fapt, cea de bază pentru întreaga analiză, este: De ce graba de a anunța aceste lansări?

Ca o „cireașă pe tort”, EurActiv.ro a obținut din surse apropiate sistemului, informația că sistemul electronic de depunere a proiectelor pe aceste componente, la ANCS, nu este finalizat și, deci, nu este deocamdată funcțional.

O a doua întrebare de baraj pe care o ridicăm: Ce este de făcut?

Să ne imaginăm că situația s-ar putea repeta și pe alte componente, și pe alte programe. Că, în continuare, organismele intermediare vor publica informații care se modifică peste noapte, fără acordul Ministerului de resort, că vor reveni cu erate și, mai ales, că documentele nu vor fi în regulă pe fond. Este adevărat, am pierdut un an și jumătate din perioada 2014-2020. Acest lucru nu justifică, totuși, graba în luarea unor decizii care pot afecta și următorii șase ani. 

Teodorovici: Pe noile programe vom lansa întreaga sumă disponibilă la primele apeluri de proiecte

Mai mult pe EurActiv »