Comisarul european pentru politică regională spune că este esenţial, deci, ca aceste fonduri sǎ fie investite într-o manierǎ strategicǎ şi în concordanţǎ cu prioritǎţile de investiţii ale României.

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a discutat miercuri, la Bruxelles, cu ministrul finanţelor publice Viorel Ştefan despre stadiul implementǎrii politicii de coeziune în România.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, în cadrul întâlnirii, Crețu a subliniat rolul capital al politicii de coeziune în dezvoltarea ţǎrii.

„Mai mult de jumǎtate din totalul bugetului de investiţii publice este reprezentat de fonduri europene şi, în aceste condiţii, este esenţial ca aceste fonduri sǎ fie investite într-o manierǎ strategicǎ şi în concordanţǎ cu prioritǎţile de investiţii ale României. Domnul ministru de finanţe, Viorel Stefan, m-a asigurat de existenţa resurselor necesare cofinanţǎrii naţionale pentru a facilita implementarea proiectelor”, a spus Corina Crețu.

Totodatǎ, cu scopul de a eficientiza acest proces, este nevoie de întǎrirea capacitǎţii administrative a beneficiarilor şi susţinerea lor în dezvoltarea de proiecte mature.

„România are nevoie de proiecte de bunǎ calitate şi pentru aceasta sunt necesare proceduri simplificate şi o capacitate administrativǎ consolidatǎ. Serviciile din subordinea mea sunt întotdeauna pregǎtite sǎ ofere asistenţǎ administraţiei naţionale”, a mai declarat Corina Creţu.

Nu este prima dată când Corina Crețu critică nivelul calitativ al proiectelor propuse de autoritățile române pentru finanțare din fonduri europene. În noiembrie 2016, Crețu spunea, la Iași, că România nu atrage fonduri europene pentru că nu are suficiente proiecte de calitate, insistând că ar fi păcat ca țara să piardă șansa de a utiliza acești bani. „Sunt 22 miliarde de euro numai din fondurile pe care le gestionez eu, adică Fondul de Coeziune, Fondul de Dezvoltare Regională, la care se adaugă Fondul de Agricultură şi altele. S-ar putea să fie ultima perioadă în care România mai beneficiază de o sumă atât de importantă”, declara atunci comisarul european.

Pe de altă parte, tot Corina Crețu remarca recent că România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate, deși Bruxelles-ul încearcă să reducă birocrația. Ea remarca faptul că mulți români sunt descurajați de procedurile complicate de accesare a fondurilor. „Vreau să vă asigur că, în cele mai multe dintre cazuri, ele nu vin de la Bruxelles. Înțeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranță zero față de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în fața beneficiarilor”, a precizat comisarul european.

Din nou, Corina Crețu a punctat că lipsa unor rezerve de proiecte de calitate, capacitatea administrativă limitată și lipsa infrastructurii de transport sunt principalele probleme cu care se confruntă România în materie de absorbție a fondurilor europene.