„Fondurile europene au fost un eșec total în anul 2016”, a spus sâmbătă ministrul finanțelor Viorel Ștefan. Dar totuși în țară au intrat circa 7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, cum poate fi considerat acest rezultat un eșec?

Din cele 7 miliarde de euro, mai puțin de unul a intrat ca venituri la bugetul de stat, restul mergând direct la beneficiari – companii, autorități locale, organizații neguvernamentale. Însă bugetul, construit pe scheletul pus de guvernul Ponta la final de 2015, prevedea venituri de peste 13 miliarde de lei (3 miliarde de euro) din fonduri europene. Bugetul a încasat însă doar 4,4 miliarde de lei (ceva mai puțin de un miliard de euro), potrivit datelor preliminare.

De aici a provenit cea mai mare parte a „găurii de 10 miliarde de lei”, cum nefericit s-a exprimat Liviu Dragnea, liderul PSD.

Prognoza de venituri bugetere din fonduri UE avansată de guvernul Ponta a fost cu totul nerealistă pentru un început de exercițiu financiar european (2014-2020), știind din istorie că absorbția este mai robustă în a doua parte a acestuia, a expicat,într-un interviu acordat Ziarului Financiar, Dan Barna, fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. „Când s-a văzut că nu pot fi absorbite sumele cuprinse în bugetul de venituri, a existat o discuție cu cei de la Finanțe în sensul unei rectificări. Poziția lor a fost că la «fondurile europene», nu se fac corecții. Fondurile europene nu influențează în mod vizibil bugetul, de aceea ei spun că este bine să fie prevăzuți bani în buget de cofinanțări, pentru orice eventualitate", a spus Dan Barna.

La rândul lui, Dragoș Dinu, fostul ministru al fondurilor europene, insistă că 2016 a fost cel mai de succes an pentru atragerea de fonduri: „cu peste 7 miliarde de euro încasați până la 30 noiembrie 2016, 2016 este anul în care România a beneficiat de cele mai mari sume primite de la Uniunea Europeană, de la momentul aderărării, 2007, și până în prezent”, scrie Dinu într-un material publicat pe contributors.ro.

În același timp însă, Ziarul Financiar remarcă faptul că, pentru buget, 2016 a fost cel mai slab an din 2009, când au intrat 1,9 miliarde de lei din fonduri europene.

Reprezentanții Guvernului Cioloș dau vina pe Executivul condus de Victor Ponta, spunând că acesta nu a făcut mai nimic pentru a demara absorbția din exercițiul financiar curent. Deși acesta începuse de aproape doi ani.

„Pe scurt, guvernul tehnocrat a găsit o situație dezastruoasă pe segmentul de fonduri europene – nu aveam nici o autoritate de management desemnată și nici un plan realist pentru organizarea procesului de desemnare; doar 10 apeluri de proiecte lansate, nici un contract semnat și, evident, nici o plată făcută către beneficiari; de asemenea nici o condiționalitate din cele 25 cu șanse reale de a fi indeplinită”, spune Dragoș Dinu.

Pe de altă parte, rezultatul bun de anul trecut se datorează și eforturilor făcute de guvernul anterior pentru a închide exercițiul 2007-2013 și recuperarea întârzierilor acumulate din 2007.

Ca urmare, pe parcursul unui an de guvernare Cioloș, rata de absorbție a crescut de la 58% la peste 80% și, zic cei din guvernul tehnocrat, s-au pus bazele unei absorbții crescute în următoarea perioadă.

„Acum avem 18 ghiduri și autorități, s-au lansat proiecte, vor fi semnate contracte și banii vor începe să vină”, a spus Dan Barna, fostul secretar de stat, acum deputat din partea USR, în interviul acordat ZF. „În ceea ce privește bugetul, este greu de crezut că vor fi absorbiți 17 miliarde de lei în 2017, cum spune noua putere”.

Sâmbătă însă, ministrul de finanțe a ridicat miza. „Avem garanția că anul 2017 va însemna 21 de miliarde de lei fonduri intrate de la Uniunea Europeană pe programele europene, vizând atât proiectele fazate din exercițiul financiar precedent, cât și încasări din exercițiul curent pe fonduri europene. Sunt două surse foarte importante pe care mizăm în construcția acestui buget și vom fi foarte riguroși în urmărirea lor în execuție", a spus Viorel Ștefan.