Dezbaterile se intensifică pe plan global, nu doar european, iar dacă subiectul pare să își fi diminuat importanța în dezbaterile interne, comparația între politicile publice poate reprezenta o bună bază de plecare în analiză.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a analizat în policy brief-ul "Diferențe grave de agendă dezbaterea antiterorism în România și în UE” pachetul de legi privind siguranța națională, cunoscute publicului sub denumirea de "Big Brother”, și arată măsura în care acestea au sau nu corespondent în legislația europeană. Vicepreședinții Parlamentului European, Adina Vălean și Ioan Mircea Pașcu se opun interceptărilor fără mandat, ca fundament al drepturilor omului.

Raportul CRPE analizează și contextul dezbaterilor la nivel de Consiliu European, executiv și legislativ al UE și explică tendințele în procesului de cooperare și unificare a legislației antiteroriste la nivel european.

CRPE constată și atrage atenția că, pe temele mai sus menționate, în mod deliberat sau nu, există diferențe consistente de abordare și de agendă între intențiile Bucureștiului față de dezbaterile de la Bruxelles.

Politica antitero a UE și efectele asupra legislației interne din România

Legislație românească    Echivalent în legislația comunitară    Stadiul legislației comunitare în domeniu

Legea retenției datelor

(Big Brother 1)    Da, directivă adoptată în 2006    Directiva respinsă de Curtea Europeană de Justiție;Legea de transpunere respinsă de două ori de CCR

Legea înregistrării cartelelor pre-pay și a rețelelor wi-fi

(Big Brother 2)    Nu    A existat o propunere de a crea legislație europeană doar pentru cartelele pre-pay, Comisia a respins propunerea

Legea securității cibernetice

(Big Brother 3)    Nu încă, se află în dezbatere.    Propunerea se află în dezbatere în PE. Legea românească nu respecta forma de directivă care a trecut de Parlamentul European; CCR a respins legea.

Dintre concluziile raportului

Forma legii securității cibernetice adoptate de Parlamentul la 19 decembrie 2014 vine în flagrantă contradicție cu direcția în care mergea dezbaterea la nivel european. E interesant că în cazul respingerii acestei legi (decizia CCR nr. 17/2015) Curtea din România invocă o formă a directivei europene care nu e finală, ci e forma votată de Parlamentul European. Considerăm acesta un precedent de bun augur: dezbaterile legislative din România trebuie să țină cont de cele din UE, care vor fi aplicabile României în viitorul imediat.

Diferența majoră, constatată de CCR, între Directiva NIS (Network and Information Security Directive) și Legea securității cibernetice se referă la autoritățile de coordonare în materie de securitate cibernetică. În ultima variantă a directivei, cea adoptată de Parlamentul European în martie 2014, acestea sunt prevăzute ca fiind "organisme civile, sub completă supraveghere democratică”. Legea Securității Cibernetice prevede ca autoritate națională în domeniul securității cibernetice Serviciul Român de Informații, iar ca punct de contact Centrul Național de Securitate Cibernetică, aflat în componența SRI-ului.

Este greu de înțeles de ce guvernul României propune în mai 2014 și parlamentul votează în decembrie 2014 o lege care face din SRI instituție de coordonare când Parlamentul European votase în martie 2014 faptul că statele membre ar trebui să dea acest rol unor instituții civile.

Raportul integral al CRPE - aici

Interviurile EurActiv.ro (arhivă)

VIDEO INTERVIU Adina Valean (I): "Sunt pentru legislatie mai aspra in scop de securitate, dar cu interceptari numai pe baza de mandat"

Publicat: 15 Ianuarie 2015

Vicepresedintele Parlamentului European, Adina Valean, a declarat intr-un interviu pentru EurActiv.ro ca sustine inasprirea legislatiei in scopul cresterii securitatii, inclusiv in zona de telecomunicatii, dar interceptarile nu trebuie acceptate fara mandat judecatoresc. "Nu cred ca mai exista o tara europeana in afara Romaniei in care sa se puna problema unei legi Big Brother in care sa fie interceptate emailuri si telefoane fara un mandat", a spus Valean.

Adina Valean: Eu sunt de partea celor care doresc sa inaspreasca legislatia pentru a avea mai multa securitate, dar pana la la o limita, pana la acea limita la care aceste masuri de securitate nu incalca libertati civile. Eu nu cred ca mai exista o tara europeana in afara Romaniei care sa puna problema unei legi Big Brither pentru ascultarea unui telefon sau interceptarea emailurilor fara un mandat de la judecator. Foarte bine, sa fie cat mai multa supraveghere pentru securitate, dar totul sa fie aprobat de un judecator, este sigura modalitate prin care poate fi garantata apararea libertatilor civile, nu cred ca europenii doresc sa renunte la libertatile lor civile atat de mult astfel incat opinia unui judecatopr sa nu mai fie necesara. Cand am auzit discutia in Romania mi-am dorit sa intervin in ea dar am fost absolut convinsa ca daca o astfel de lege ar fi adoptata si ar fi atacata la CEDO ar fi respinsa, deoarece categoric  incalca libertatile fundamnetare.

EurActiv.ro: Asadar, in alta varianta, legile despre care vorbim ar fi acceptabile?

Adina Valean: Eu cred ca deja se intampla acest lucru, in alte tari, cred ca este un lucru bun. Trebuie sa obtinem mai multa securitate fiindca in aceasta lume in care de libertati profita teroristi, cum ar fi in zona internetului, trebuie sa gasim o forma prin care sa putem detecta pe toti cei care fac astfel de acte impotriva democratiei, libertatii; dar trebuie si garantiile procedurale pentru ca acest lucru sa se intample. Ii incurajez pe cei din Romania sa gandeasca in acest fel, a cere acordul unui judecator nu trebuie sa dispara din orice tip de legislatie pe care o propunem pentru securitate.

Interviu cu Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European și al Comisiei pentru afaceri externe: Nu putem să băgăm cetățeanul într-o cușcă (arhiva EurActiv.ro, 14 ianuarie 2015):

EurActiv.ro: In urma atentatelor din Franta, statele, la nivel national, discuta de masuri de securitate de urgenta, pe care ar dori sa le adopte suplimentar, dintre care multe se refera la domeniul  telecomunicatiilor. In Romania, vorbim despre presiune pentru adoptarea legii "Big Brother", lege care nu trecuse pana acum, ce va asteptati sa se intample in acest domeniu?  

Ioan Mircea Pascu: Cred ca trebuie sa ne asteptam la schimbari in 2 planuri: o data, in plan imediat, si cred ca trebuie sa ne gandim la masuri cu bataie mai lunga. Legat de legea "Big Brother", care a fost declarata neconstitutionala de Curtea Europeana: acest lucru s-a facut in baza unor argumente, care nu s-au schimbat in urma evenimentelor tragice de saptamana trecuta. Daca vrem sa repunem legea pe tapet, trebuie sa tinem seama de obiectiile de neconstitutionalitate formulate de organismele judiciare. Nu putem sa spunem ca emotia justifica ignorarea acestor argumente.
Cei care doresc acest lucru vor trebui sa faca un efort pentru a aduce legea pe fagasul ei normal. Astfel incat, daca va fi prezentata din nou, sa nu mai aiba asemenea obiectii.

De altfel, am vazut ca exista o serie de luari de pozitie care sustin, de pilda, ca internetul se misca din ce in ce mai repede si ca legile ne impiedica sa-l urmarim. Nu cred ca putem accepta un asemenea punct de vedere, pentru ca atunci, singura modalitate ar fi sa bagam cetateanul intr-o cusca si sa-l pazim acolo, astfel incat sa nu mai existe nicio posibilitate ca securitatea lui sa fie amenintata. Am ajunge exact la inversul a ceea ce dorim, dorim sa asiguram securitate cetateanului, tocmai ca sa se poata bucura de libertatile cetatenesti pe care democratia i le confera.

In momentul de fata se discuta despre Schengen, desi cei care au facut acele acte erau cetateni francezi. Totusi, se discuta
ca Schengenul sa fie suspendat. Din acest punct de vedere, nu putem sa acceptam sa facem un schimb, sa cedam libertatea de calatorie pentru a avea libertatea de exprimare. Democratia este un tot unitar, trebuie respectata ca atare.

Daca raspundem in felul acesta, justificam post-mortem actiunea teroristilor, s-ar putea spune astfel ca ne-au determinat sa ne taiem singuri unul din drepturile  fundamentale ale democratiei, iar democratia pentru care acei oameni au luptat sufera din cauza actiunilor noastre. Asa ceva, dupa parerea mea, nu este de acceptat.

Nu neg ratiunea pentru care oamenii de specialitate solicita anumite lucruri. Nu neg aceasta ratiune. Dar, pe de alta parte, cred ca ei trebuie sa tina seama de cadrul de legi existent, sa tina seama de libertati, pana la urma nu putem sa spunem ca securitatea e mai importanta decat libertatile cetatenesti, securitatea trebuie sa asigure cetateanului faptul de a se bucura de aceste libertati.Nu putem sa continuam pe linia aceasta, fiindca astfel, cum spuneam, il bagam pe fiecare intr-o cusca si il pazim acolo si in felul acesta este protejat.

EurActiv.ro: Poate fi aceasta "cusca" una digitala? Se duce aceasta securitate despre care vorbim in plan informatic?

Ioan Mircea Pascu: Desigur, trebuie sa spun ca nu as avea nimic impotriva ca acei care cumpara cartele telefonice sa isi prezinte documentele de identitate si aici probabil ca lucrurile se vor accepta pana la urma. Dar a intra in corespondenta privata a unui cetatean fara niciun fel de mandat judecatoresc inseamna ca suntem la dispozitia oricui, oricand, ori acest lucru nu este de acceptat. Desigur ca tehnologia iti permite sa faci asta. Problema este ca, in momentul acesta, rezultatul unui asemenea raid nu poate fi prezentat intr-un tribunal, pentru ca nu exista mandat judecatoresc, ori, daca nu va exista, acest lucru se generalizeaza.

Sunt convins ca sunt tinte care vor fi urmarite si fara permisiunea pe care o solicita serviciile; dar trebuie sa ne gandim ca majoriatea cetatenilor sunt onesti.