Experții cu care a discutat Euractiv nu se îndoiesc că legislația va avea un impact global. Dar cât de mari vor fi acestea și dacă pachetul legislativ complex poate menține investițiile în UE este subiect de dezbatere.

Companiile multinaționale sunt înclinate să mențină accesul la piața unică europeană de 460 de milioane de locuitori. În multe cazuri, le este mai ușor să implementeze standardele stricte ale UE în cadrul operațiunilor lor globale decât să se divizeze în diferite companii pentru a se adapta la piața UE. Acest lucru înseamnă că normele stabilite de Bruxelles sunt aplicate la nivel mondial.

Majoritatea experților cu care a discutat Euractiv au fost de acord că acest "efect Bruxelles" se va aplica și în cazul legislației privind AI.

Această opinie este susținută de faptul că UE a devenit foarte bună în ceea ce privește aplicarea normelor sale. De-a lungul timpului, "autoritățile UE și-au flexat și flexat cu adevărat mușchii" pentru a-și aplica regulile în cazul companiilor non-europene, a explicat Joe Jones, director de cercetare la Asociația Internațională a Profesioniștilor în Confidențialitate.

Chiar săptămâna trecută, autoritățile europene au anunțat că investighează nouă mari platforme tehnologice pentru diverse posibile infracțiuni. Printre acestea se numără utilizarea inteligenței artificiale generative.

Predarea exemplului

Aparatul birocratic al UE este adesea primul care elaborează o legislație cuprinzătoare, cu sute de pagini și anexe, în special pe teme digitale. Acest lucru inspiră, de obicei, alte jurisdicții să îi urmeze exemplul.

Strategia de stabilire a unui punct de referință la nivel mondial pentru standarde și reglementări a fost exprimată de vicepreședinta executivă a Comisiei, Margrethe Vestager. Ea a declarat în cadrul unui eveniment din ianuarie 2024: "Noi [UE] trebuie să fim mult mai prezenți în standardizarea pentru noi" atunci când vine vorba de tehnologie.

În urmă cu cinci ani, lumea a luat notă în mod deosebit de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) al UE. Unele țări au încorporat secțiuni întregi din legislație în propriile legi, a declarat pentru Euractiv Gabriela Zanfir-Fortuna, vicepreședinta pentru protecția globală a datelor, în cadrul Future of Privacy Forum. 

Zanfir-Fortuna a declarat că unele state americane s-au "inspirat", de asemenea, din legea privind AI atunci când și-au elaborat propriile reglementări, chiar înainte ca aceasta să fie adoptată efectiv de Parlamentul European.

Cu toate acestea, Jones și Zanier-Fortuna nu sunt siguri dacă legea privind AI ar putea servi drept model global în același mod ca și GDPR-ul.

Legea privind AI nu reglementează toate utilizările inteligenței artificiale și nu urmează precedente îndelungate, spre deosebire de GDPR. În esență, aceasta se aplică oricărui tip de prelucrare a datelor, indiferent dacă este efectuată de un instalator sau de o companie multinațională precum Google.

GDPR este "mult mai coerent încorporat în filozofia drepturilor fundamentale", în timp ce Actul AI nu are "niciun precedent" sau "istoric legislativ", a declarat Jones. Cadrul acestei legi este un mozaic de "drepturi fundamentale, un pic de siguranță a produselor și de răspundere pentru produse și ceva securitate digitală generală".

Actul AI este inovator prin faptul că reglementează tehnologia specifică. De asemenea, stabilește reguli bazate pe riscul așteptat, care este pus în balanță cu nevoia de inovare. Prin urmare, alte state vor examina mai atent mozaicul acestei legi și vor lua decizii care să se potrivească circumstanțelor și obiectivelor lor specifice.

Și, spre deosebire de GDPR, statele au început deja să își elaboreze propriile norme pentru AI înainte de adoptarea legii.

Într-o carte albă din februarie 2024, guvernul britanic a declarat că legislația pentru AI va fi "eventual" necesară atunci când vor fi înțelese riscurile implicate, ceea ce nu este cazul în prezent.

"Introducerea prematură a unor măsuri obligatorii, chiar dacă sunt foarte bine direcționate, ar putea să nu reușească să abordeze riscurile în mod eficient, să devină rapid învechite sau să înăbușe inovația și să împiedice oamenii din Marea Britanie să beneficieze de AI", se arată în documentul publicat de Departamentul britanic pentru știință, inovare și tehnologie.

 Efectele asupra întreprinderilor nou-înființate

Este, de asemenea, controversat dacă Actul AI va promova inovarea în Europa.

În trecut, companiile europene de inteligență artificială au atras doar o cantitate mică de capital în comparație cu concurenții lor din SUA sau China. Datorită mega-investițiilor în compania franceză Mistral AI și în compania germană Aleph Alpha, această tendință a fost mai puțin pronunțată în 2023.

Ambele companii au făcut lobby în timpul procesului de luare a deciziilor politice privind Legea AI. Arthur Mensch, cofondator și director al Mistral AI, a declarat pentru Le Monde că forma finală a legii a fost "gestionabilă".

Kirsten Rulf, parteneră și directoare asociată la Boston Consulting Group, a fost implicată în negocierea legii în rolul său anterior de consultant al Cancelariei germane. Ea a declarat pentru Euractiv că Legea AI va păstra "cu siguranță" start-up-urile în Europa.

Legea nu numai că va aduce claritate pentru dezvoltatorii de AI, dar ar putea, de asemenea, să stimuleze încrederea consumatorilor, a spus ea.

Însă nu toată lumea este de acord. Alte părți interesate insistă asupra faptului că punerea în aplicare a Legii AI este crucială pentru inovare.

"Adevărul este că întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa se confruntă cu sarcini pe care concurenții lor nu trebuie să le suporte. Aceasta nu este o perspectivă atractivă pentru firmele cu capital de risc. Punerea în aplicare rapidă și eficientă a legii va fi esențială pentru a oferi certitudinea juridică necesară", a declarat Cecilia Bonefeld Dahl, directoare generală a grupului industrial DigitalEurope.