Consiliul de Administrație al BNR a decis marți, pentru a doua ședință consecutiv, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75 la sută pe an, decizie în așteptarea clarificării situației privind pachetul de măsuri fiscale.

Parlamentul trebuie să reanalizeze la finalul acestei luni, în sesiune extraordinară, noul Cod Fiscal, după ce actul a fost trimis înapoi de președintele Klaus Iohannis.

La ședința de politică monetară de la începutul lunii iulie, BNR menținuse dobânda-cheie pe fondul crizei din Grecia și al tensiunilor din regiune. De altfel, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a declarat la jumãtatea lunii iunie că banca nu va mai reduce dobânda de politică monetară, în condițiile unei rate negative a inflației și a unei creșteri economice de circa 4 la sută în acest an.

Ultima tăiere a fost aplicată de BNR în luna mai, când a redus dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, precum și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%, măsură care i-a luat prin surprindere pe analiști.

În ședința de marți, banca a menținut ratele rezevelor minime obligatorii neschimbate, la 8 la sută pentru pasivele băncilor în lei și 14% pentru pasivele în valută.Banca centrală a tăiat dobânda de politică monetară de patru ori în cursul acestui an și de cinci ori anul trecut. 

Codul Fiscal urmează să fie discutat din nou de Ministerul Finanțelor cu BNR și reprezentanții partidelor politice, fiind convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului la finele acestei luni. Cu toate acestea, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a afirmat în urmă cu câteva zile că pachetul de măsuri nu va fi schimbat sub nicio formă. El a dat asigurări că proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit astfel încât deficitul să se încadreze până la 2%.Consiliul Fiscal și BNR au avertizat în repetate rânduri că măsurile de relaxare fiscală sunt multe și prea agresive pentru a fi aplicate toate odată, recomandând introducerea acestora treptat sau temperarea nivelurilor propuse.

Actualul pachet va genera anul viitor un deficit bugetar de circa 3 la sută, România riscând să intre din nou în zona de deficit excesiv, din care a ieșit în 2013.Cea mai importantă măsură, cu impactul cel mai mare asupra deficitului, o reprezintă reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 19%.