Victor Negrescu a fost ales europarlamentar la alegerile din 2014, candidând pe listele PSD-PC-UNPR pe poziția 17, un loc neeligibil. Șansa a fost în favoarea sa prin retragerea Ecaterinei Andronescu, care a decis să își păstreze mandatul de senator.

Întrebări de la cititorii EurActiv.ro - click aici pentru articolul cu întrebări. Și răspunsurile lui Victor Negrescu

 

  • O cititoare, Adelina Georgescu, vă întreabă: „Vă rog, îmi puteți spune cum putem proceda ca să avem acces la aceste joburi în IT pe piața europeană?”
  • Victor Negrescu: Comisia Europeană a dezvoltat o platformă, EURES, care sprijină mobilitatea angajaților în plan european. Acolo se găsesc foarte multe locuri de muncă, oferite de diferiți angajatori care își propun să aducă angajați din alte zone ale Europei. Pe lângă aceasta, există tot felul de companii de recrutare care fac o recrutare responsabilă și în limita legii care cauta angajați din alte țări cu anumite competențe, iar în general competențele IT se caută cel mai mult. 
 
  • O altă întrebare, de la cititorul Dragoș Stănescu: „Ce înseamnă joburi vacante în IT&C? Cum se calculează acest număr și, mai exact, în ce domenii din IT&C, întrucât este o industrie foarte mare. Mulțumesc!”
  • Victor Negrescu: Vorbim despre joburi cu competențe digitale. Este vorba despre acele locuri de muncă unde, în activitatea de zi cu zi, este nevoie de cunoștințe IT. Statisticile Comisiei iau în considerare informații raportate de angajatori. Sunt foarte mulți angajatori care caută persoane cu competențe IT și nu raportează acest lucru, deci probabil numărul este mult mai mare de atât.

"Recomand tinerilor profesioniști în domeniu digital să rămână în România."

  • Altă cititoare, Andreea M, întreabă: Ce propuneri aveți pentru tinerii din domeniul IT&C? Rămânem în România sau căutăm joburi in vest?
  • Victor Negrescu: Recomandarea mea este ca tinerii profesioniști în domeniul digital să rămână în România. Este o țară care se dezvoltă foarte mult în domeniu digital, există investiții importante din partea unor companii de renume la nivel mondial, într-adevăr salarizarea este sub nivelul altor țări din Vest dar nivelul este în creștere și nivelul acestei industrii este mult peste al altor domenii, în țară. Din ceea ce știu, și condițiile de muncă sunt mai atractive în România, în cele mai multe cazuri.

Aș recomanda tinerilor să profite de cea ce oferă competența oamenilor din țară, de deschiderea către inovație, pentru a-și dezvolta, măcar în paralel, propriile proiecte. Îi invit să devină și antreprenori și să-și folosească calitățile într-o manieră creativă.

Resping tendința unor angajatori din România de a folosi oamenii doar pentru unele operațiuni tehnice repetitive. Este păcat de capacitatea de inovare a IT-iștilor români, poate fi folosită cu succes pentru a creea companii mici.

 

  • Un alt cititor vă întreabă: „Cum comentați ultimele decizii ale Parlamentului legat de neutralitatea internetului? Din câte am citit, providerii de internet vor avea posibilitatea să manipuleze informațiile într-o măsura considerabilă. Aș aprecia niște explicații clare”.
  • Victor Negrescu: Neutralitatea internetului este o temă foarte importantă pentru mine, cred într-o guvernanță colectivă cu participarea mai multor actori, și a societății civile și a mediului privat, nu control doar din partea unor instituții. Odată cu reforma telecomunicațiilor la nivel european au existat mențiuni cu privire la o posibilă limitare a neutralității internetului și eu am fost unul dintre cei 2-3 europarlamentari români care a citit foarte clar amendamentele și care a susținut neutralitatea internetului prin votul său.

"Adică am votat împotriva anumitor amendamente sau m-am abținut. A fost vorba de vot paragraf cu paragraf, m-am opus numai la cele unde exista clar riscul să fie limitată neutralitatea."

Parlamentul a aprobat varianta care este cunoscută, sub formă de recomandări, dar pachetul Telecom se află în proces de discuție între toate instituțiile și Comisia este cea care interpretează recomandările legislative. Am avut discuții la Comisie și avem garanția că nu va interpreta aceste propuneri în sensul de a limita, de a impune un control asupra internetului de către anumiți actori.

    •    Este cel mai tânăr europarlamentar român, ales în Parlamentul European în luna mai 2014
    •    În 2015, revista "The Parliament Magazine" l-a desemnat europarlamentarul anului pentru agenda digitală
    •    Studii  
    •    Activează în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European
    •    A terminat studiile preuniversitare în străinătate, în cadrul Longchamp School – Bruxelles, Belgia (1997-1998), Notre Dame des Champs Institute – Bruxelles, Belgia (1998-2001), «Victor Duruy» Highschool - Paris, Franța (2001-2004). Este licenţiat în ştiinţe politice în cadrul Universităţii din Bucureşti în anul 2008.
    •    Doctoratul în ştiinţe politice îl obţine în anul 2011, în cadrul Şcolii Naționale de Studii Politice și Administrative cu specializarea relații internaționale și studii europene. De asemenea în cadrul doctoratului a parcurs un stagiu academic la Colegiul European din Brugges. În anul 2012 obţine un MBA în cadrul Academiei de Studii Economice și CNAM Paris. 

Interviu

Reporter: Care sunt cele mai importante noutăți din domeniul digital, dezbătute în Parlamentul European?   

Victor Negrescu:  Recent, au fost două proiecte importante. Unul dintre acestea privește legislația privind copyright-ul, care, pentru prima oară reglementează, ce înseamnă partea de protecție a dreptului de autor pe internet și tot ceea ce înseamnă sectorul digital. Au existat destul de multe dezbateri legate de ce înseamnă opera unui autor pe internet, de a folosi anumite date, de a posta anumite poze și aici menționez un aspect foarte interesant: dreptul de panoramă.

Noua legislație propusă va interzice dreptul cetățeanului de a folosi pe platformele de socializare poze personale având în fundal elemente de arhitectură sau construcții care au o reputație la nivel internațional, limitând acest drept al cetățeanului. Am fost dintre cei care s-au opus la introducerea acestei restricții pentru că am crezut și cred că internetul trebuie să rămână liber. 

Reporter: Cât și cum vom avea voie să cităm un articol, pe blogul personal sau pe Facebook? 

Victor Negrescu: Un alt aspect din legislația pentru copyright se referă la dreptul de citare, cu hyperlink. În ultima vreme, în anumite țări precum Germania sau Spania au început să apară restricții privind dreptul unui simplu cetățean de a cita un articol publicat online, cu referințe directe (link la sursă) pe rețelele sociale sau pe blogurile personale. În aceste două țări nu ai voie să menționezi nici măcar titlul integral al unui articol. Sperăm ca prin reformele privind copyright-ul aceste restricții din statele europene să fie evitate.

Sunt de acord că trebuie să existe o legiferare privind modul cum sunt citate articolele dar nu în direcția în care merg aceste țări, care după părerea mea, limitează potențialul internetului. Noile reglementări europene stabilesc cât poți cita, dar nu merg atât de departe precum în Germania sau Franța, deși în prima variantă a legislației, nivelul era la fel de restrictiv. Însă, eu și alți eurodeputați ne-am opus, astfel că varianta finală oferă mai multe drepturi utilizatorului. 

Reporter: Competențele digitale, esențiale pentru angajații din toate domeniile, au nevoie de un impuls pentru a prinde din urmă tehnologia. Mai ales că există un deficit de angajați cu astfel de competențe, estimat la sute de mii de locuri de muncă în următorii cinci ani. Ce puteți face concret, ca eurodeputat? 

Victor Negrescu: Sprijin, în calitate de Ambasador al campaniei Comisiei Europene „e-skills for jobs” („competențe digitale pentru joburi”) ideea formării continue în domeniul digital. Campania, sprijinită de mulți parteneri din societatea civilă, companii și instituții publice, are ca menire să identifice soluții în acest sens.

"Sectorul digital creează anual 120.000 de locuri de muncă în Europa, iar în prezent există un deficit de 300.000 de persoane cu competențe digitale."

Până în 2020 acest deficit se va apropia de 1 milion de persoane. Acesta este viitorul și aș dori un program dedicat acestui domeniu și vreau să fac în așa fel încât România să fie unul din principalii beneficiari. Sunt convins că de anul viitor vor exista diferite programe pe această temă. 

Idei noi: program dedicat competențelor digitale, resurse pentru joburi în alte țări


Reporter: Unde s-ar putea încadra, exact, un astfel de program?

Victor Negrescu: Spre exemplu, în cadrul programului dedicat resurselor umane ar putea exista o linie de finanțare dedicată competențelor digitale, accesată în special de către sistemul educațional pentru a forma atât tinerii cât și pe cei care au o altă vârstă în competențe digitale. De multe ori, aceste competențe nu pot fi asociate cu ocupațiile profesionale clasice.

"Nu există o profesie de expert Java, sau de autor de infograme; sunt competențe. Ar trebui să finanțăm sistemul pentru a le forma, deoarece inclusiv în fabrici oamenii au nevoie de competențe IT elementare pentru a ști să citească și să înțeleagă tehnologia pe care o utilizează, sau să lucreze cu un soft."

Nu este vorba numai despre programare, ci și de cunoștințe minimale. Profesorii, spre exemplu, au nevoie de aceste cunoștințe. Introducem manuale digitale și profesorii nu știu cum să le folosească și nu este vina lor, ci a sistemului care nu le oferă formarea necesară. Cele elementare se referă la folosirea computerului, lucrul cu documentele, folosire a internetului, a doua gamă - realizarea unui site, prelucrarea unei imagini; a treia gamă - programare- simplă sau mai complexă. Experții spun că după o formare de 50 de ore cineva poate să realizeze un mic program informatic.