Politologul Luciana Ghica, specializat în studii internaționale și politică comparată, ne-a vorbit într-un interviu despre cum funcționează dezvoltarea și cooperarea internațională în România.

Am discutat cu Luciana Ghica, profesor FSPUB și coordonator al Centrului pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională, despre cum domeniul dezvoltării și cooperării internaționale se manifestă în România și despre cum un grup de profesori, studenți și specialiști încearcă să facă diferența. 

Înainte de deschiderea Centrului pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională, ați creat un program de profesionalizare în domeniul relațiilor internaționale și al studiilor europene alături de studenții de la Facultatea de Științe Politice. Cum a fost această experiență? 

ProRISE – Profesioniști în Relații Internaționale și Studii Europene a pornit în 2009 dintr-un exercițiu pe care l-am propus studenților pentru a le arăta că o carieră în domeniul relațiilor internaționale sau în instituțiile Uniunii Europene poate fi mult mai interesantă, mai variată și mai inovatoare decât lăsau să se înțeleagă puținele texte academice sau de presă despre UE, integrare sau despre studiile internaționale care erau cunoscute la acel moment în România. La acel moment coordonasem deja prima enciclopedie românească a Uniunii Europene și contribuisem ca autor și co-editor la apariția primului manual românesc de studii de securitate, însă din interacțiunea cu studenții, absolvenții și cu potențiali angajatori mi-am dat curând seama că, oricât de  apropiate de standardele internaționale ar fi fost textele pe care le propuneam la cursuri sau publicului larg, simpla lor lectură nu era suficientă pentru a putea genera expertiză de calitate în domeniul atât de dinamic al relațiilor internaționale și studiilor europene. Prin acest program pilot, am reușit să aduc la Facultatea de Științe Politice a Universității din București profesioniști români și străini care au acceptat provocarea de a utiliza un spațiu informal de dialog pentru a pune în dezbatere publică și pentru a familiariza studenții cu unele din cele mai importante sau neașteptate chestiuni relevante pentru politici publice la nivel național, european ori mondial. De la fonduri structurale la diplomație digitală, de la migrație și instrumente internaționale privind combaterea corupției la reflecții asupra cinematografiei documentare comuniste și rolul emisiunilor Radio Europa Liberăîn imaginarul comunist și postcomunist privind Europa, de la instrumente digitale de cartografiere a comportamentului electoral la mișcări sociale și referendumuri organizate de cetățeni, temele alese și formatul abordat (dezbatere publică, lansări de carte, seminarii cu invitați, expoziții de fotografie, proiecții de film) au adus în prim plan subiecte uneori incomode, dar esențiale pentru un parcurs educațional orientat către o societate deschisă. 

Succesul a fost nesperat și am devenit rapid cunoscuți în țară și în străinătate, în doar câteva luni de la lansare primind, de pildă, onoranta invitație de a deveni organizatorul român al nou lansatei serii de prelegeri Ryszard Kapuscinski Development Lectures, o inițiativă a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a universităților partnere, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Primul nostru invitat a fost Alteța Sa Regală Prințul Moștenitor Haakon al Norvegiei, Ambasador PNUD al Bunăvoinței, care cu acea ocazie a efectuat și prima sa vizită în România. Faptul că un viitor șef de stat avea contact direct pentru prima oară cu România printr-o vizită la Universitatea din București transmisă video în toată lumea a reprezentant o foarte mare responsabilitate pentru noi, dar și o recunoaștere a importanței educației în agenda politică europeană și globală.

Dincolo de succesul public al acestui prim eveniment internațional major, ne-am bucurat însă să vedem că studenții afiliați programului care au participat la pregătirea tuturor activităților au fost remarcabili și că puteau face față oricărei provocări similare ulterioare. De altfel, unii din ei au fost angajați după terminarea studiilor și ca urmare a acestei experiențe. Modelul propus de ProRISE avea rezultate. Așa încât, am continuat să avem și alți invitați de marcă, lideri la nivel global sau național în domeniu, atât în cadrul prelegerilor Kapuscinski, cât și în cadrul altor serii, precum cea de întâlniri cu reprezentanți ai corpului diplomatic (Ceai cu un diplomat/Tea with a diplomat) și la seminariile cu membri ai personalului din instituțiile Uniunii Europene și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, cu activiști ONG și mass-media (SET: Professional Seminars & Expert Talks). Dar indiferent de invitat, de eveniment sau de partenerii cu care am colaborat, standardele au rămas întotdeauna aceleași ca la început: teme inovatoare cu potențială deschidere internațională; tratare informală, dar axată pe conținut a tuturor subiectelor abordate; implicarea studenților în aproape toate etapele de organizare și oferirea unor mini-sesiuni de formare pentru pregătirea organizării unor evenimente mai complexe. În acest fel, studenții au beneficiat nu doar de posibilitatea de a a avea acces la unii din cei mai apreciați profesioniști ai momentului, dar și de a dezvolta abilități practice relevante pentru cariere în domenii ce necesită interacțiune internațională sau perspective transnaționale pentru generarea de soluții sustenabile. În același timp, invitații noștri au avut posibilitatea de a dezbate public teme mai puțin sau prea puțin cunoscute în spațiul românesc, dar cu impact semnificativ asupra societății în care trăim. ProRISE a devenit astfel un centru major de dezbateri și pregătire la standarde internaționale în domenii prioritare pentru agenda europeană a României.

Ce înseamnă deschiderea unui Centru pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională în România?

ProRISE a fost nucleul în jurul căruia în 2013 am creat la Universitatea din București Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională (IDC), prima rețea academică dedicată domeniului dezvoltării internaționale într-o instituție românească de învățământ superior. 

Parte a studiilor internaționale, definite în sens larg ca domeniu interdisciplinar ce investighează interacțiunea socială din perspectivă internațională, domeniul dezvoltării și al cooperării internaționale pentru dezvoltare este unul interdisciplinar, de frontieră a cunoașterii și în același timp de extrem de mare relevanță politică globală, națională și locală. Chestiuni precum sărăcia, accesul la educație, respectarea drepturilor fundamentale, fluxurile migratorii, noile forme de conflicte internaționale, radicalizarea religioasă, corupția, epidemiile ori protecția mediului nu mai pot fi actualmente înțelese separat ori numai în context strict național, iar problemele pe care le ridică necesită o foarte serioasă coordonare de politici publice și crearea de noi instrumente de monitorizare și evaluare la toate nivelurile acestor politici.

În același timp, în ultimii ani, Uniunea Europeană a devenit cel mai important actor internațional în domeniu, iar România, ca membru UE, are astfel noi responsabilități, provocări și oportunități de dezvoltare socială, economică și politică sustenabilă. În următoarele decenii, România va avea așadar nevoie de resurse umane specializate care (1) să înțeleagă această agendă globală și modul de funcționare a instituțiilor asociate la nivel național, european și global, și (2) să poată genera politici publice coerente și instrumente de culegere și analiză de date pentru astfel de politici.

Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională (IDC) își propune să contribuie la aceste demersuri și dezbateri prin activități ce sprijină dezvoltarea resurselor umane și materiale românești în domeniu. Continuăm deci cu IDC ceea ce am inițiat cu ProRISE, dar într-un context mai larg. De altfel, ProRISE rămâne structura și brand-ul prin care la centru organizăm evenimente publice și sprijinim profesionalizarea extra-curiculară a studenților, însă acestui program i-am adăugat două componente majore – una de cercetare și una de consultanță. IDC reprezintă în același timp un model nou de activitate și colaborare științifică în România, fiind mai degrabă un punct de conexiune („hub”) pentru o rețea din ce în ce mai largă de specialiști din mai multe centre universitare românești și din străinătate, o rețea pentru care dialogul permanent cu cei care lucrează în afara mediului academic în domenii relevante pentru agenda globală este esențial pentru dezvoltarea expertizei științifice de calitate. Această abordare ne-a permis să devenim un centru academic important în studiile internaționale în Europa. De pildă, anul trecut am găzduit lansarea mondială a unui volum în limba engleză dedicat unui subiect de avangardă – diplomația digitală (Routledge 2015), cu participarea unuia din coordonatori – Corneliu Bjola (University of Oxford), plasând astfel România pe harta în dezbaterilor internaționale din domeniu.

Anul trecut ați organizat în cadrul Centrului un proiect de pregătire în domeniul dezvoltării și cooperării internaționale. Ce rezultate ați obținut?

La centru avem numeroase activități de pregătire în domeniu, însă cele mai multe de foarte scurtă durată și cu resurse limitate. În 2015, în urma unei competiții publice în cadrul unui apel gestionat deProgramul României de Cooperare pentru Dezvoltare (RoAID), am obținut finanțarea unui program de formare și conștientizare publică privind solidaritatea globală (Prinde TRENdul! - Train4AID). Acesta a inclus realizarea unei expoziții de fotografie la metroul bucureștean și în spațiul virtual, precum și module de formare privind agenda globală a cooperării internaționale pentru dezvoltare. Deși din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor propuse, proiectul a fost unul de succes, în urma activităților desfășurate am observat uneori un grad neașteptat de ridicat de intoleranță, de atitudini pro-autoritare și de prejudecăți privind lumea în care trăim în rândul potențialilor viitori comunicatori în domeniu. Astfel de observații, alături de observațiile altor colegi în contexte similare, inclusiv în literatura de specialitate, ne fac să credem că, în ciuda progresului instituțional pe care l-am obținut în fostul spațiu comunist în ultimii 25 de ani, demersurile de a consolida o societate deschisă și incluzivă sunt încă la început și în viitor poate mult mai dificile decât în momente de entuziasm precum în perioada ce a urmat imediat aderării României la Uniunea Europeană când am creat ProRISE.

Pentru toate aceste activități, inclusiv o nouă ediție a a seriei Kapuscinski unde l-am avut invitat pe Thomas Pogge (Yale University), coordonator al rețelei Academics Stands Against Poverty (ASAP) – ediție care a marcat și un record de vizualizări a transmisiei live în istoria seriei la nivel global, am primit numeroase aprecieri. Printre recunoașterile publice se numără premiul pentru activitate academică în domeniul cooperării pentru dezvoltare internațională la prima ediție a Galei Solidarității Internaționale (decembrie 2015), un eveniment al comunității românești din domeniu ce a marcat astfel încheierea activităților din România din cadrul Anului European pentru Dezvoltare 2015, inițiativă a Uniunii Europene. De asemenea, revista Foreign Policy România ne-a inclus în Top 100 idei și oameni care au schimbat România în 2015. Printre rezultatele la care ținem însă cel mai mult este faptul că unii din participanții la modulele de formare sunt acum din ce în ce mai implicați în activități legate de solidaritatea internațională și politici publice conexe și sunt deja angajați în proiecte naționale sau europene în domeniu. Ca profesori, aceasta este recunoașterea cea mai importantă a impactului pe care îl au activitățile noastre de formare. 

 Sursă foto: IDC - Centre for International Cooperation andDevelopment Studies (Facebook)

În condițiile acestea, cum vedeți subiectul dezvoltării internaționale în contextul românesc?

Comunitatea românească din domeniu este una foarte dinamică, în general bine conectată internațional și cu un ritm susținut de creștere în ultimii ani. Dialogul dintre mediul guvernamental și cel nonguvernamental este în mare parte unul de succes și frecvent dat ca model la nivel european pentru faptul că există un parteneriat strategic funcțional între Ministerul Afacerilor Externe și FOND România – Federația ONG pentru Dezvoltare. Gradul de profesionalizare a resurselor umane este din ce în ce mai mare, însă în continuare ducem lipsă de astfel de resurse în special la nivelul comunicatorilor și al proceselor de creare și armonizare a politicilor publice în ministere. La fel ca și tematica de politică externă, subiectele legate de dezvoltare duc lipsă de jurnaliști specializați sau/și de resurse pentru formarea acestora sau finanțarea documentării în vederea realizării de materiale de calitate. Lipsa endemică de resurse și instrumente financiare predictibile, dar și a unui cadru legislativ și instituțional stabil afectează încă structural consolidarea domeniului în România, riscând nu doar neîndeplinirea obligațiilor internaționale și europene asumate, ci și ratarea dezvoltării sustenabile a României în următoarele 2-3 generații. Investiția în solidaritate și dezvoltare sustenabilă este o investiție în stabilitate, securitate și prosperitate pe termen mediu și lung. Dar acestea nu sunt posibile atâta timp cât politicile publice sunt gândite în limita îngusta a frontierelor naționale ori fără o armonizare reală a strategiilor guvernamentale în domeniu. Iar o astfel de schimbare nu este posibilă decât atunci când la nivel de electorat și de politicieni vom începe în sfârșit să înțelegem că politica este despre politici publice, adică despre gestionarea bunului și a banului public, și nu despre negocierea accesului la bunul și banul public. Schimbarea depinde deci de fiecare din noi.

Ce plănuiți atunci să schimbați prin intermediul Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională? Ce planuri aveți?

Recunoașterea națională și internațională de care ne bucurăm și pe care nu am fi avut-o fără sprijinul atâtor colaboratori ne obligă nu doar să menținem standardele pe care le-am adoptat la început, ci și să generăm expertiză și noi parteneriate. De aceea, dincolo de proiectele de conștientizare publică, formare și dialog cu mediul profesional, în anii următori ne propunem să consolidăm în special activitățile de cercetare și consultanță.

În ceea ce privește cercetarea, avem trei obiective majore – (1) să devenim un centru de excelență europeană privind dezbaterile globale cu privire la agenda dezvoltării, atât la nivel conceptual, cât și aplicat, în special în chestiuni legate de democratizare, procese electorale și stat de drept în contexte post-autoritare și post-conflict; (2) să promovăm în România și în Europa subiecte de avangardă sau/și prioritare pentru studiile internaționale și politica comparată; și (3) să punem la dispoziția publicului în sistem de accces liber baze de date relevante pentru înțelegerea acestor subiecte și pentru generarea unor politici publice coerente și consolidarea statului de drept și a drepturilor și libertăților fundamentale în acord cu principiile de dezvoltare sustenabilă promovate de ONU și Uniunea Europeană.  Pentru realizarea aceste obiective, am creat mai multe programe și proiecte de cercetare fundamentală și aplicată, inclusiv un proiect pilot care investighează relația dintre democrație și cooperarea internațională pentru dezvoltare și în cadrul căruia vom lansa în 2017 prima cartografiere la nivel mondial a noilor donatori de asistență pentru dezvoltare. De asemenea, avem deja disponibile public mai multe baze de date electorale, ca parte a rețelei de Studii Electorale Românești, și avem în lucru câteva instrumente de lucru pentru studiul sistemelor politice europene. Nu în ultimul rând, în curând vor apărea într-o serie proprie și câteva volume de specialitate, din care primul este dedicat relațiilor dintre religie și democratizare în fostul spațiu comunist. În ceea ce privește activitatea de consultanță, prin membrii noștri, suntem deja implicați în diverse proiecte ce necesită expertiză academică ori abilități de cercetare/analiză, în special în parteneriat cu mediul ONG din România sau agenții specializate ONU. 

(Toți cei interesați de domeniu sau de posibile colaborări pot contacta membrii centrului la – idc@fspub.unibuc.ro.)