UPDATE Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că va trece în proiectul de modificare a legilor justiției obligativitatea ca la fiecare 4 sau 5 ani să fie făcut un control tematic la unitățile de parchet și instanțe.

„Din momentul în care am solicitat acest control managerial am spus, și am raportul din 2007, că de 10 ani de zile nu s-a procedat la o astfel de evaluare, astfel de control și am primit precizări publice că în ultimii 10 ani s-au făcut 136 de controale. Eu știu lucrul ăsta, dar cele 136 de controale (...) sunt punctuale, (...) dar o evaluare de fond nu s-a făcut din 2007 și concluzia mea, și o voi trece și în proiectul de lege pentru modificarea Legilor Justiției, concluzia mea este că cel puțin la cinci ani, dacă nu o fi prea mult, un astfel de control tematic de fond ar trebui făcut la fiecare unitate de Parchet de pe lângă Judecătorie, de la Înalta Curte, adică cu toții să avem această evaluare. Poate nu e bine la cinci ani, poate e la patru ani, să coincidă cu durata mandatului celui care are funcție de conducere, dar e nefiresc 10 ani de zile alții să fie controlați de 10 ori și una sau alte entități să nu fie controlate niciodată", a declarat Toader, prezent și el la Secția pentru procurori a CSM, acolo unde se discută raportul întocmit de Inspecția Judiciară în urma controluluii la DNA.

***** Știrea inițială

„Mă întreb dacă este în favoarea sistemului judiciar și a credibilității acestuia să susții în calitate de conducător de unitate de parchet (procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi — n.r.) controlată că a avut senzația că s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv și de asemenea dăunător atât sistemului judiciar, cât și societății civile. (...) Aceeași senzație a avut-o doamna procuror-șef și cu privire la acel bilețel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, susținând că în realitate prin acest control s-au făcut și alte chestiuni exterioare verificărilor. Mă gândesc că prin aceste afirmații s-a încercat să se inducă în mod public ideea că inspectorii judiciari nu și-au exercitat atribuțiile de serviciu cu obiectivitate și imparțialitate, senzație care este departe de adevăr. Respingem categoric astfel de insinuări. Probabil că aceste demersuri se subsumează intenției declarate de la început, și anume aceea de a crea premisele contestării raportului prin invocarea unor vicii de procedură inexistente”, a declarat Gheorghe Stan în timpul audierii sale de către membrii Secției pentru procurori a CSM.

Stan a explicat și de ce inspectorii au cerut dosarele în fizic pentru a le examina.

„Este vorba de un control de fond la o unitate de parchet care nu a mai fost controlată de peste 10 ani de zile. Nu am avut în vedere efectuarea unei analize a dosarelor din punct de vedere al situației de fapt cercetate în cauză, ci realizarea unei verificări efective a modului de respectare a normelor procedurale și regulamentare de către procurori, așa cum s-a procedat în cursul tuturor misiunilor de control desfășurate până la această dată. Prin verificarea dosarelor doar pe bază de liste, fișe sau referate prezentate de către procurorii verificați nu se poate examina conformitatea datelor puse la dispoziție de către procurori cu realitatea celor efectiv realizate în dosarele verificate”, a explicat Gheorghe Stan.

Inspectorul-șef adjunct Gheorghe Stan a vorbit și despre certurile dintre membrii echipei de control.

„În raport de cele ce mi-au fost aduse la cunoștință privind divergențele existente între membrii echipei de control, față de dispozițiile care mi-au revenit, mi-am expus în cadrul discuțiilor purtate punctul de vedere, în sensul că este conform normelor care reglementează activitatea de inspecție, ca strategia de efectuare a verificărilor să se stabilească de către coordonatorul echipei, prin consultarea inspectorilor judiciari componenți ai echipei, și nu de către coordonatorul echipei cu procurorul șef de direcție”, a mai spus Gheorghe Stan.

Stan mai spune că nu a mai întâlnit niciodată opinii separate în rapoartele Inspecției Judiciare. 

„Ce este inedit în acest raport este o notă de opinie separată, întocmită de către inspectorii Rădescu, Prisecariu și Focică, în care ce fac doamnele inspector? Arată că nu sunt de acord cu ce au reținut colegele lor în raport. Adică, mai precis, contestă constatările făcute de aceste colege. Această procedură eu, personal, nu am întâlnit-o în 19 ani de magistratură și șapte ani ca inspector - să contești constatările faptice reținute de colegi într-un raport de control”, a mai spus Gheorghe Stan.

Secretul bilețelui pierdut de inspectori în sediul DNA

Laura Codruța Kovesi a fost audiată săptămâna trecută în legătură cu raportul Inspecției Judiciare și a vorbit procurorilor din CSM depre un bilețel din mai multe pierdute de unii inspectori în sediul DNA.

„Unul dintre inspectori a pierdut un bilețel pe care erau trecute anumite dosare. Mă întreb de ce vin cu bilețele pe care sunt numere de dosar, dintre care unul extrem de important. Este foarte ușor să aflăm al cui este scrisul de pe bilețel”, a mai spus Kovesi, care a precizat că va pune bilețelele pierdute de inspectori la dispoziția Secției pentru procurori a CSM.

„Unii inspectori au venit cu anumite teme pentru a vedea anumite dosare, stadiul lor, soluțiile date”, a mai spus Kovesi.

Pe 6 octombrie, DNA a publicat concluziile raportului de control al Inspecției Judiciare în care se arată că procurorul-șef, Laura Codruța Kovesi, a construit sentimentul de credibilitate și respect al legii, dând instituției prestigiu și putere și are calitățile necesare pentru a-și exercita în continuare funcția de conducere.

Mai mult, Kovesi a reușit să eficientizeze activitatea DNA, rezultatele regăsindu-se în statisticile pe anul 2016 și primul semestru al anului 2017 atât la nivelul întregii unități, cât și la nivelul secțiilor și serviciilor.

Tot în concluziile raportului Inspecției Judiciare se susține că Laura Codruța Kovesi a format un colectiv omogen, pe care l-a transformat într-o echipă capabilă de performanțe, a cultivat lucrul în echipă, a implementat loialitatea și a anticipat nevoile colectivului.

Unii inspectori s-a arătat deranjați de faptul că Kovesi nu le-a pus la dispoziție anumite dosare, iar șefa DNA a obstrucționat verificările la instituția pe care o conduce, refuzând să pună la dispoziție dosarele procurorului Mihaiela Iorga Moraru, însă concluzia este contestată atât de trei inspectori judiciari care au făcut parte din echipa de control, cât și de DNA.

Coordonatoarea echipei de control, Elena Rădescu, precum și Cornelia Prisăcariu și Mihaela Focică au formulat o opinie separată, în care au arătat că nu sunt de acord cu aprecierea unui refuz al șefei DNA de a pune la dispoziție documentele solicitate, deoarece nu a fost vorba de un refuz expres. În plus, ele au considerat că aspectele menționate în raport vizează modul de efectuare a controlului, și nu activitatea DNA.