Direcția Legislație, documentare și contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un punct de vedere asupra proiectului de lege privind grațierea unor pedepse.

Este vorba despre proiectul fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, cel care ar fi vrut să emită OUG pentru acest act, deși grațierea poate fi legiferată doar de către Parlament.

În cele din urmă, proiectul de OUG a fost blocat și trimis pentru dezbateri în Parlament, care a cerut și CSM aviz.

Direcția Legislație, documentare și contencios din cadrul CSM a întocmit o notă în care remarcă mai multe anomalii și nereguli în legătură cu acest proiect.

De exemplu, grațierea în întregime a pedepsele cu închisoarea de până la 5 ani, inclusiv, nu exclude pedepsele aplicate pentru fapte grave.

Legea nu trebuie să se aplice persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale săvârșite, prezintă un pericol social deosebit, conform documentului.

Se atrage atenția că pedepsele aplicate de instanță pot fi mai mici decât cele prevăzute în limitele Codului Penal, iar aplicarea unei pedepse de 5 ani de închisoare pentru un infractor „primar” (aflat la prima condamnare, n.r.) este consecința unei fapte grave.

„Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-și îndeplini funcțiile și scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială”.

Direcția Legislație, documentare și contencios atrage atenția și asupra situației pluralității de infracțiuni, adică când persoana condamnată a primit mai multe pedepse pentru mai multe infracțiuni.

„Se poate ajunge ca pedeapsa rezultantă potrivit prevederlor Noului Cod Penal să fie mai mare decât cea aplicabilă în temeiul Codului Penal anterior, trebuie observat că grațierea colectivă are în vedere fiecare dintre pedepsele aplicate și nu pedeapsa rezultantă care se execută.

Pluralitatea de infracțiuni se sancționează mai aspru. concret, „dacă se comit mai multe infracțiuni în concurs, pedeapsa rezultantă e stabilită potrivit sistemului de cumul juridic dar cu un spor obligatoriu și fix – adică pentru pedepse cu închisoarea, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea și un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite”, explica judecătorul Cristi Dănileț pe blogul său imediat după intrarea în vigoare a noilor coduri penale.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană este condamnată pentru 10 de fapte, iar cea mai grea pedeapsă este de 4 ani de închisoare, la aceasta se vor adăuga câte o treime din celelalte 9 pedepse. Presupunând că la celelalte a primit pentru fiecare faptă câte 3 ani, la pedeapsa de 4 ani se va adăuga câte o treime din fiecare celelalte 9, rezultând astfel o pedeapsă de 13 ani de închisoare.

Persoana condamnată conform exemplului de mai sus ar beneficia de grațiere. Proiectul de lege privind grațierea s-ar aplica, practic, fiecărei pedeapse în parte și, chiar dacă pedeapsa rezultantă pe care o execută este de peste 5 ani, condamnatul va fi pus în libertate.

Partea bună din proiectul de lege privind grațierea unor pedepse este că vor fi exceptate de la grațiere toate infracțiunile prevăzute de Legea 78/2000 privind fapte de corupție.

Puteți consulta aici întregul document al Direcției Legislație, documentare și contencios.