Curtea Constituţională a decis că desfiinţarea noţiunii de conflict de interese este constituţională. O altă decizie stabileşte că obligativitatea prezentării celor chemaţi la comisiile parlamentare de anchetă nu încalcă jurisprudenţa Curţii.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt constituţională.

"Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, procedând la compararea cele două forme ale Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, respectiv cea adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților, Curtea a reținut că, într-adevăr, intervențiile efectuate asupra proiectului de lege de către Camera Deputaților modifică atât structura, cât și conținutul infracțiunii de conflict de interese sub aspectul întinderii incriminării, însă analiza soluțiilor legislative relevă doar o aparentă îndepărtare a formei proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților de structura și conținutul formei adoptate de Senat și de scopul urmărit de inițiatori", se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale.

Prin urmare, Curtea a constatat că proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului, nefiind de natură a întruni criteriile esențiale care indică prezența unei asemenea încălcări, statuate de instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa.

"Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a statuat că restrângerea sferei incriminării infracțiunii de conflict de interese nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, prevăzute la art.11 din Legea fundamentală, întrucât Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și Convenția penală privind corupția, ratificate de România prin Legea nr.365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004, și Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România prin Legea nr.27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.65 din 30 ianuarie 2002 lasă la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fără a le impune, în mod expres, prevederea în legislația națională a anumitor infracțiuni, într-o anumită manieră sau cu un conținut prestabilit", a decis CCR.

Sesizarea a fost depusă de USR, PNL şi PMP au depus, pe 8 mai, după ce parlamentarii au aprobat înlocuirea sintagmei ”conflict de interese” cu ”folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi restrângerea sferei de aplicare a acestei infracţiuni.

Obligativitatea prezenței la comisiile parlamentare de anchetă nu încalcă principiul separației și echilibrul puterilor

Tot miercuri, CCR a decis că modificările legislative care obligă persoanele solicitate să se prezinte la comisiile parlamentare de anchetă nu încalcă principiul separației și echilibrul puterilor în stat.

"Procedurile reglementate prin dispozițiile legii supuse controlului de constituționalitate nu imprimă activității comisiei de anchetă un autentic caracter jurisdicțional, deoarece această comisie nu pronunță hotărâri sau sentințe (nu spune dreptul – juris dictio) și nu interferează cu nicio entitate publică având competențe de înfăptuire a justiției. Prin urmare, nu poate fi reținută critica privind nerespectarea principiului separației și echilibrului puterilor sau a cooperării loiale între autoritățile publice", a stabilit CCR.

Sesizarea a fost depusă de PNL, pe 15 mai, după aprobarea în plen a modificării statutului senatorilor şi deputaţilor, potrivit căruia orice persoană este obligată să se prezinte la audieri în cadrul unei comisii parlamentare de anchetă.

Modificarea are loc în contextul în care, în prezent, îşi desfăşoară activitatea o comisie parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009.

Până acum, mai mulţi dintre cei chemaţi la audieri au refuzat să se prezinte. Printre ei se află procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi fostul vicepremier Gabriel Oprea.