Este vorba de decizia prin care a fost respinsă sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a Guvernului asupra Legii privind organizarea alegerilor parlamentare.

Luna trecută, CCR a respins sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a Guvernului asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

"Curtea constată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară. Astfel, dacă Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare să fie hotărâtă prin lege ordinară, aceasta însemna că data antereferită trebuia să se plaseze în interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, însă, prin art.1 alin.(1) din legea criticată, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, așadar, într-un
termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor", se precizează în motivare, potrivit Agerpres.

Cu privire la competența Guvernului de a stabili data alegerilor, Curtea constată că aceasta este de nivel legal și poate fi oricând eliminată prin lege sau, astfel cum s-a întâmplat în cazul de față, să se reglementeze o derogare de la aceasta tot prin lege:

"Nu este o cerință constituțională ca Guvernul să fie cel care stabilește data alegerilor, ci doar o opțiune politică a Parlamentului".

Prin urmare, spune CCR, nimic nu împiedică Parlamentul să deroge de la reglementarea de drept comun referitoare la autoritatea competentă să stabilească data alegerilor parlamentare.