Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală prevede: "Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege".Art. 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 stipulează: "(1) Informații din domeniul securității naționale pot fi comunicate: [...] d) organelor de urmărire penală, când informațiile privesc săvârșirea unei infracțiuni".

Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale "în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991", relatează Agerpres.

Pe de altă parte, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României. 

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea. Decizia CCR vine la o zi după ce Zgonea a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani de închisoare cu executare, într-un dosar de trafic de influență, astfel că el are toate șansele să scape de condamnare.