Adunarea generală a procurorilor din DNA s-a întrunit luni pentru a discuta propunerile de modificare a legilor justiției anunțate de ministrul Justiției. Ei au respins multe dintre propunerile lui Tudorel Toader.

Adunarea fusese programată inițial pentru 31 august, dar a fost devansată după ce Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei.

”Votul exprimat de procurorii participanţi la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidenţă că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie”, se arată în comunicatul DNA.

Ce au respins în unanimitate procurorii DNA: 

  • trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, de natură să aducă atingere independenței magistraților;
  • modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată)
  • înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare;
  • introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri;
  • introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani);
  • judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc.

Totodată, au fost respinse cu o largă majoritată și alte propuneri făcute de Toader: 

  • procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
  • majorarea vechimii la 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul DIICOT și DNA, care nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;
  • majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, cifre stabilite în mod arbitrar și care nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții;
  • infirmarea soluţiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independența funcțională a procurorilor;
  • trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați;
  • separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, care poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii.
Au existat și două propuneri votate de majoritatea procurorilor: 
  •  prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs;
  • eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării.

În ceea ce privește restul propunerilor din prezentarea PowerPoint afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul, deoarece unele nu vizează în mod direct activitatea lor, iar ”altele au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase”, precizează DNA. 

Consiliul procurorilor generali se reunește marți 

Procurorii generali de la cele 15 parchete de pe lângă curțile de apel participă marți, la sediul Parchetului General, la o ședință de lucru în cadrul căreia vor fi discutate modificările anunțate de Tudorel Toader, relatează Agerpres.

Consiliul Consultativ al procurorilor generali a fost convocat de Procurorul general, Augustin Lazăr, pentru a adopta o poziție comună în legătură cu modificarea legilor Justiției.

Între timp, la parchetele din țară au avut loc adunări generale ale procurorilor pe aceeași temă.

Parchetele nu au primit de la Ministerul Justiției proiectul de lege inițiat de Tudorel Toader.

De altfel, ministrul Justiției a anunțat, vineri, că proiectul de modificare a legilor Justiției va fi trimis doar la CSM, nu și la DNA, DIICOT sau Parchetul General.