Cazul lui Puiu Popoviciu sau cel al lui Sebastian Ghiță sunt doar două dintr-un lung șir de dispariții subite ale unor șmecheri care au fentat arestul sau închisoarea. Mulți au fost readuși acasă și au mers după gratii. Tot mulți sunt liberi și acum.

Incompetență, complicitate sau o legislație incompletă? Cum reușesc unii să plece liniștiți din țară cu puțin timp de a se emite mandate de arestare pe numele lor sau înainte de condamnarea finală?

Dar cum reușesc chiar și atunci când au interdicția de a pleca din România, deci sunt dați în consemn la frontieră?

Dinel, omul condamnat sub altă identitate

Cazul lui Dinel Staicu este unul dintre cele mai cunoscute situații în care Justiția a rămas, pentru o vreme, cu buzele umflate. Pe 16 februarie 2011, procurorii au cerut judecătorilor o interdicție de a părăsi țara pentru Dinel Staicu. Era judecat în dosarul prejudicierii Transgaz.

Procurorii aveau indicii că Dinel urma să-și schimbe numele din Staicu în Nuțu, ceea ce s-a și întâmplat.

Staicu a fost condamnat definitiv la şapte ani de închisoare în dosarul privind fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor în data de 4 aprilie 2011, dar omul de afaceri a fost de negăsit, astfel că instanţa de executare a pedepsei l-a dat în urmărire naţională.

Dinel Nuţu a fost dat în urmărire internaţională, pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare.

A fost prins după trei săptămâni, în parcarea unui supermarket din Ungaria.

 


Omar Hayssam și-a cumpărat libertatea cu 800 de euro

Cazul școală despre cum se poate fugi din țară chiar și când infractorul era în arest este cel al lui Omar Hayssam, sirianul om de afaceri în România, apropiat de PSD și terorist dovedit și condamnat.

Fuga din România a celebrului Omar Hayssam poate fi oricând subiectul unui scenariu de film. Povestea este știută: trei jurnaliști români au fost „răpiți” în Irak în 2005, iar „răpitorii” l-au contactat tocmai pe Omar Hayssam, afacerist în România, prin intermediu căruia au cerut o răscumpărare de un million de dolari pentru fiecare jurnalist, plus a ghidului, un apropiat al lui Omar Hayssam.

Câteva luni mai târziu, procurorii i-au trimis în judecată pe Omar Hayssam, în stare de arest preventiv, și pe ghidul aflat în Irak cu jurnaliștii. Ambii erau acuzați de acte de terorism și de complicitate la act de terorism.

Procurorii descriu în rechizitoriu că sirianul Omar Hayssam a fost cel care a plănuit răpirea jurnaliștilor, sperând că va fi trimis în Irak, și astfel să scape de unele dosare penale, dar în același timp să plece și cu o suma mare de bani în buzunar.

Arestat, eliberat, scăpat și recuperat

La cererea procurorilor, la sfârșitul lunii aprilie 2006, instanța a revocat mandatul de arestare din motive medicale și i-au pus interdicția de a părăsi România. Avocații spuneau că Hayssam are cancer și nu mai are mult de trăit, iar tratamentul nu putea fi efectuat în spatele gratiilor.

Hayssam a fugit din țară pe 30 iunie 2006, la bordul navei lui Mustafa Tartoussi, Iman T. A plătit 800 de euro pentru un loc pe navă. Inițial, anchetatorii au bănuit că s-a strecurat printre berbecuții transportați către Siria cu o altă navă.

Șapte ani au trecut până să fie readus în România printr-o operațiune secretă a statului. El se află și acum în penitenciar.

În schimb, au reușit să fugă frații săi, și ei vizați de procese și dosare penale.

Legenda butoaielor cu miere. Frații care au vândut un mare combinat la fier vechi

Doi sirieni au pus mâna la începutul anilor 2000 pe cel mai mare combinat de fire și fibre sintetice din țară: Terom SA Iași. În câțiva ani, frații Ammar și Hassan Nanaa au reușit să pună la pământ, la propriu, întreg combinatul. Fiecare secție a fost demontată, tăiată și vândută ca fier vechi.

Procurorii ieșeni au început o anchetă încă din faza incipientă a distrugerii combinatului ce oferea locuri de muncă pentru mii de angajați. Nimic nu s-a făcut, însă, pentru oprirea jafului zilnic pentru că ancheta avansa în ritm de melc.

Ancheta a continuat, până când frații Nanaa au aflat în 2005 că urmează să fie arestați.

Nu au așteptat cătușele, ci au șters-o din țară, chiar dacă aveau o interdicție de a părăsi România. Ulterior, judecătorii au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor, însă nu au fost prinși niciodată.

Ba chiar a venit și condamnarea după 16 ani de la distrugerea celui mai mare combinat de fire și fibre sintetice din țară. Ammar Nanna a fost condamnat la 11 ani și jumătate pentru constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Hassan, în schimb, a fost achitat.

Procurorii au stabilit că cei doi frați au finanțat terorismul cu banii câștigați din vânzarea la fier vechi a combinatului Terom Iași. Banii au ajuns la organizația teroristă Al Qaeda, condusă atunci de Osama bin Laden.

În momentul în care sirienii au fugit din România, informațiile arătau că aceștia ar fi reușit să transfere în afara țării o sumă importantă de bani, ascunsă în butoaie cu miere de albine.

Garantul afacerii lui Radu Mazăre a fugit în Israel

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire internațională în luna iunie 2016, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui. Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită.

Schwartzenberg era cercetat pentru că a fost intermediarul afacerii dintre Radu Mazăre și Avraham Morgenstern de ridicare a locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanţa. Elan Schwartzenberg a funcționat ca un veritabil „cont escrow” pentru mita dată de Morgenstern lui Radu Mazăre.

Apoi a fugit și partenerul lui Mazăre

Avraham Morgenstern a fost condamnt la începutul lunii august 2017 la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care era acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanţa şi o firmă şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

Avraham Morgenstern a produs însă „surpriza” și a dispărut din România cu trei luni înainte de sentință, deși se afla sub control judiciar și avea interdicția de a părăsi țara.

De fapt, polițiștii, cei care erau obligați să anunțe instanța imediat ce inculpatul nu venea la data stabilită la secție pentru a semna condica, i-au dat lui Morgenstern un avans de câteva zile.

„Polițistul a făcut o serie de verificări și demersuri pentru căutarea inculpatului, însă nu a sesizat instanța despre lipsa acestuia și încălcarea obligației de prezentare la poliție”, spunea ministerul de Interne într-un comunicat.

Avraham Morgenstern este acum căutat internațional.

Fugă „exotică”: deputat amenințat cu cătușe, descoperit în Kenya

Mihail Boldea era în 2012 deputat în Parlamentul României, dar se ocupa și cu alte lucruri: era cercetat de DIICOT pentru că ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale care ulterior au fost folosite în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra a nouă terenuri din Galați.

La prima încercare de audiere în fața procurorilor, pe 16 martie 2012, Boldea a fost la DIICOT, unde s-a prevalat de dreptul la tăcere. A doua zi, el s-a urcat în mașină și a plecat în Turcia, de unde a luat avionul spre Kenya.

Procurorii au cerut, iar judecătorii au dat, un mandat de arestare pe numele deputatului, iar ulterior i-a chemat la audieri pe fratele și pe tatăl acestuia. Acesta pare să fi fost un moment important pentru deputatul fugar și a anunțat că va reveni în țară.

S-a predat în Kenya și a ajuns înapoi în România, direct în arestul Poliției. Anul trecut, Boldea a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare.

Povestea lui Ghiță e departe de final

Fuga din țară a omului de afaceri Sebastian Ghiță, fost deputat, este arhicunoscută. A fugit înainte de Crăciun, în 2016, în timp ce se afla sub control judiciar și avea interdicție de a părăsi țara.

Poliţiştii de filaj care îl supravegheau pe Sebastian Ghiţă la solicitatea anchetatorilor l-ar fi pierdut pe fostul deputat pe 21 decembrie 2016, la o zi după ce a rămas fără imunitate parlamentară.

El a dispărut în timp ce polițiștii îl filau pe DN 1, după ce un alt autoturism le-ar fi tăiat calea. Ghiță conducea cu viteză foarte mare, iar echipajul nu ar fi reuşit să îl urmărească pe fostul deputat, care mergea spre casă după un eveniment al SRI.

După ce a dispărut, el a fost arestat preventiv în lipsă și dat în urmărire internațională. A fost găsit la Belgrad în acest an, înainte de sărbătorile pascale.

Ghiță avea asupra lui un pașaport sloven expirat și falsificat, astfel că a ajuns în arestul Poliției sârbe.

De atunci, autoritățile judiciare române încearcă extrădarea lui, dar judecătorii sârbi l-au pus în libertate pentru o cauțiune de 200.000 de euro și i-au pus interdicția de a părăsi capitala Serbiei.

De precizat că Sebastian Ghiță a plătit o cauțiune de 13 milioane de euro și în România, ceea ce nu l-a împiedicat să dispară.

Fostul deputat are mai multe dosare penale deschise pe numele său, fiind cercetat sau judecat alături de nume celebre din PSD sau cu apropiați ai lui Victor Ponta.

Popoviciu preferă pușcăria din Londra

Puiu Popoviciu a așteptat 9 ani o sentință definitivă în dosarul „Băneasa”, iar când să vină nu a mai avut răbdare și a fugit din România. Șapte ani de închisoare a primit Popoviciu, după ce în primă instanță primise o condamnare la 9 ani.

DNA susține că, în perioada 2000 - 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.

Cu câteva săptămâni înainte de sentința finală, Puiu Popoviciu a plecat nestingherit din România. Nu avea pe numele său nicio interdicție, astfel că nimeni nu l-a oprit la frontieră.

El s-a predat ulterior la Londra, acolo unde autoritățile britanice l-au pus în libertate contra unei cauțiuni de 200.000 de lire sterline. Popoviciu se află și acum liber prin Londra până când se va decide extrădarea lui în România.

Până atunci, Puiu Popoviciu a fost dotat cu o brățară electronic prin intermediul căreia poate fi localizat.

Una dintre ipotezele apărute în spațiul public legată de predarea sa la Londra este că Puiu Popoviciu ar prefera să execute pedeapsa într-o închisoare britanică și să evite, astfel, închisorile din România.

Cei de mai sus sunt o parte dintre cele mai cunoscute cazuri de fugă de cătușe. Oameni care s-au speriat de închisoare și de condițiile de detenție. Spre deosebire de alţi politicieni sau oameni de afaceri, de faptul că vor trebui să plătească pentru ceea ce au făcut.